1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

UE îşi pune speranţa în acordul de la Minsk

După înţelegerea de la Minsk, menită să pună capăt războiului din estul Ucrainei, reuniunea la vârf a UE a fost dominată de un optimism moderat.

Şefa executivului german, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Francois Hollande şi omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, s-au arătat mulţumiţi de rezultatul negocierilor cu Putin, de la Minsk, în cadrul reuniunii la vârf a UE care s-a desfăşurat la Bruxelles. Chiar dacă cei trei au apărut în capitala Belgiei extrem de obosiţi. "Am dormit în ultimele trei zile doar cinci ore", a declarat presei Poroşenko. El a adăugat însă că efortul a meritat. Merkel a dat la rândul ei asigurări că-i merge bine, după un maraton de o săptămână consacrat situaţiei din Ucraina. "În plus, săptămâna de lucru încă nu s-a încheiat", a declarat ea. Ceilalţi şefi de stat şi de guvern ai ţărilor UE i-au aşteptat trei ore la Bruxelles pe participanţii la tratativele cu Vladimir Putin, pentru a se declara mai târziu pe deplin de acord cu rezultatele celei de-a doua înţelegeri de la Minsk, care conţine şi un armistiţiu în estul Ucrainei, începând de duminică.

Poroşenko a estimat că transpunerea în practică a înţelegerii de la Minsk nu va fi o sarcină uşoară, dar "este de importanţă vitală pentru noi toţi, ca presiunile să fie menţinute, în aşa fel încât promisiunile să fie respectate". Între promisiuni se numără încetarea focului, retragerea armamentului greu, eliberarea prizonierilor, retragerea tuturor militarilor şi luptătorilor străini de pe teritoriul Ucrainei şi controlul frontierei cu Federaţia Rusă. "Acestesa sunt elemente-cheie pentru suveranitatea ţării mele", a subliniat preşedintele de la Kiev.

Ajutoare economice pentru Ucraina

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a elogiat în numele UE înţelegerea la care s-a ajuns. "Europa va rămâne unită când va fi vorba de reacţii mai puternice şi când va fi vorba să acordăm mai mult ajutor pentru reconstrucţia Ucrainei", a spus el. Ucraina, ţară aflată în pragul falimentului, va primi sprijin financiar masiv din partea UE şi a Fondului Monetar Internaţional. Şefa FMI, Christine Lagarde, a comunicat la Bruxelles că s-a convenit în principiu un ajutor pentru Ucraina în valoare de 40 de miliarde de dolari, dintre care 17 miliarde vor fi asigurate de FMI. Restul va fi asigurat prin credite bilaterale încheiate de guvernul de la Kiev cu SUA, Japonia, Polonia, Germania şi alte state. La acestea se vor adăuga credite şi ajutoare din bugetul UE. În plus, UE va ajuta Ucraina să-şi plătească importurile de gaz din Rusia. În schimbul acestor ajutoare, Poroşenko a promis reforme economice şi modernizarea structurilor de stat. "Dar cel mai important este să fie iarăşi pace", a declarat Poroşenko la Bruxelles.

Extinderea sancţiunilor împotriva unor persoane şi firme din Rusia, decisă deja de UE, va intra în vigoare luni, aşa cum fusese stabilit. Despre livrări de arme către armata ucraineană nu s-a vorbit însă în cadrul reuniunii UE la vârf. Potrivit premierului luxemburghez, Xavier Bettel, se va vedea mai întâi dacă armistiţiul convenit la Minsk va fi respectat. La rândul ei, Angela Merkel, a estimat că există un licăr de speranţă în privinţa reinstaurării păcii în estul Ucrainei. Cu toate acestea, nu se exclud eventuale măsuri suplimentare. "Suntem pe deplin conştienţi că va fi nevoie de eforturi susţinute, de aceea păstrăm deschise toate mijloacele de reacţie", a declarat şefa guvernului de la Berlin. "Dacă totul va decurge bine, vom însoţi bucuroşi acest proces. Dacă vor apărea dificultăţi, nu excludem şi alte sancţiuni", a precizat ea.

Frontiera cu Rusia nu este controlată

Mai puţin optimistă s-a declarat a fi preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite. Ea a spus că vrea să vadă mai întâi faptele. Abia apoi va avea încredere în înţelegerea de la Minsk. Grybauskaite este cunoscută pentru poziţia sa critică faţă de Rusia. În opinia ei, cel mai important aspect pentru pacificarea Ucrainei este controlul frontierei cu Rusia. "Referitor la acest aspect nu s-a convenit nimic. Asta înseamnă că graniţa rămâne în continuare deschisă pentru trupe şi pentru aprovizionarea luptătorilor. De aceea, înţelegerea are mari carenţe", a spus ea. În schimb, cancelarul austriac, Werner Faymann, a cerut să i se dea o şansă înţelegerii de la Minsk. El a subliniat că Austria nu este adepta sancţiunilor, de vreme ce acestea nu reprezintă decât o "soluţie politică de avarie".

Grecia mai așteaptă

Războiul din Ucraina a împins în fundal problemele financiare ale Greciei. Noul premier de la Atena, Alexis Tsipras, a fost întâmpinat cordial, în faţa camerelor de filmat, de către ceilalţi 27 de şefi de stat şi de guvern europeni. El s-a dus hotărât să discute cu Angela Merkel, deşi a numit-o, pe perioada campaniei electorale, principalul vinovat pentru dificultăţile economice din ţara sa.

După ce miniştrii de Finanţe ai zonei euro au respins joi solicitările neclare ale noului guvern de la Atena, tema Grecia a fost tratată numai în linii mari în cadrul reuniunii la vârf a UE. Premierul elen, care nu vrea alte credite, ci numai o finanţare preliminară pentru ţara sa, a declarat: "Sunt încredinţat că putem găsi împreună o soluţie care să vindece rănile produse de politica de austeritate, care să combată catastrofa umanitară din întreaga Europă şi care să readucă Europa pe calea creşterii economice şi a coeziunii sociale". Premierul elen a convenit de asemenea discuţii cu reprezentanţii "troicii", adică ai Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, deşi a declarat: "Pentru mine, denumirea de troică nu mai există".

Angela Merkel a manifestat voinţă pentru compromis în cazul Greciei, dar a pasat detaliile în sarcina miniştrilor de Finanţe, care se vor reuni din nou luni la Bruxelles. Premierul finlandez Alexander Stubb a declarat însă pentru DW că răbdarea sa a ajuns la limită. Grecia trebuie să respecte acordurile pe care le-a semnat şi să îndeplinească angajamentele asumate. Orice altceva ar fi necinstit în opinia sa. Preşedinta Lituaniei, Grybauskaite, a cărei ţară a introdus în circulaţie moneda euro la 1 ianurie anul curent, a subliniat pe această temă: "Credeţi-mă, Grecia nu constituie în prezent problema noastră cea mai mare".