UE şi Serbia

Ziarul semnalează între altele demisia vicepremierului sîrb Miriolub Labus, în opinia căruia „neextrădearea lui Maldici lezează interesele fundamentale ale ţării sale”.

Neue Zuercher Zeitung reia pe larg controversa dintre cele două părţi, criticîndu-l aspru pe şeful cabinetului sîrb Kostunica, potrivit căruia autorităţile de la Belgrad n-ar şti unde se găseşte Mladici, iar acesta şi-ar fi pierdut reţeaua de sprijinitori. De cealaltă parte, procurorarea şefă a Curţii de la Haga, Carla del Ponte, a afirmat că „executivul belgrădean a ştiut foarte bine, pînă acum 10 zile, unde se găsea inculpatul”.

In context ziarul berlinez Die Welt notează că „UE pedepseşte Serbia pentru lipsă de activitate în dosarul Maldici”. Frankfurter Allgemeine Zeitung e de părere că, „după repetatele ei avertisemente, UE n-a avut de ales decît să suspende negocierile (privind tratatul de asociere cu Serbia-Muntenegru), „întrucît ar fi riscat altminteri să-şi piardă orice urmă de credibilitate”.

Ziarul belgrădean Blic crede că „Serbia şi-a justificat renumele de gaură neagră a Europei”. Ziarele Times, din Londra, precum şi elveţianul Tagesanzeiger din Zuerich salută decizia UE, în vreme ce Il Messaggero din Roma relevă că „această hotărîre constituie o lovitură grea pentru Belgrad, întrucît Serbia doreeşte să adere la familia europeană, tratatul de asociere şi stabilizare fiind într-un fel anticamera ei”.

Editoriaşiltii mai abordează pe larg conflictul iranian, eliberarea celor doi ingineri germani din captivitatea lor în Irak, precum şi reformele preconizate de guvernul berlinez în special prin controlarea mai severă a persoanelor care beneficiază de alocaţii de şomaj.

Die Welt din Berlin consideră extrem de probabil ca răpitorii celor doi germani să fi fost delincvenţi de drept comun, animaţi de lăcomie, mai degrabă decît de considerente politice, Berlinul plătindu-le o răscumpărare. „Eliberarea lor a fost facilitată de partenerii occidentali ai Germaniei, ceea ce ar trebui să le dea de gîndit tuturor celor care, nu de mult, se arătau scandalizaţi de cooperarea dintre serviciile secrete germane şi americane”, scrie ziarul. In fine cotidianul relevă că reconstrucţia Irakului nu se va putea înfăptui fără sprijin occidental, astfel încît ar fi absurd să se declare ţara o zonă de interdicţie de circulaţie pentru toată lumea.

Stuttgarter Zeitung îşi face griji în legătură cu propăşirera a ceea ce ziarul numeşte „industria de ostateci din Irak”, cerînd să se renunţe pe viitor la plata unor răscumpărări şi să se adopte măsuri de contracarare a progresivei „desprinderi de structurile statale a puterii din diverse zone ale lumii”.

In ce priveşte Iranul, Neue Osnabruecker Zeitung susţine poziţia oficială germană, exprimîndu-şi speranţa că Angela Merkel l-a convins la Washington pe George Bush să amorseze convorbiri directe cu Teheranul. „Ameninţările şi presiunile riscă să sporească popularitatea internă a preşedintelui iranian Ahmadinedjad”, crede ziarul, potrivit căruia, „spre a împiedica Iranul să-şi procure arma nucleară şi să declanşeze o cursă a înarmării atomice în Orientul Apropiat şi Mijlociu, este obligatorie unitatea şi solidaritatea principalelor puteri”. In fine, Nepszabadsag din Budapesta opinează că singura soluţie practicabilă pe moment este „susţinerea de către vest a opoziţiei iraniene”.