1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Ucraina vs. Europa

Uniunea Europeană urmează să-şi decidă viitoarea politică faţă de Ucraina.

La trei săptămâni de la alegerile parlamentare din Ucraina, Uniunea Europeană ridică din nou problema politicii faţă de Kiev. În cadrul reuniunii desfăşurate pe 19 noiembrie la Bruxelles, miniştrii de externe ai celor 27 de state membre au purtat discuţii pe marginea modului în care ar trebui să reacţioneze faţă de deficitele de democraţie tot mai pronunţate ale Ucrainei. În context, o decizie este aşteptată cel devreme în luna decembrie.

În urmă cu aproximativ un an, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, aprecia că alegerile parlamentare, organizate în octombrie 2012, vor fi "testul cu turnesol" al democraţiei ucrainene. Se pare că guvernul de la Kiev nu a trecut testul. Referedindu-se la recentul scrutin, observatorii OSCE vorbesc despre condiţii inechitabile în campania electorală. Conform datelor oficiale, Partidul Regiunilor, aflat la putere, a obţinut cca. 30% din voturi. Dar nici opoziţia nu se poate plânge de rezultate slabe.

Între ziua alegerilor şi comunicarea rezultatelor finale au trecut două săptămâni. În anumite circumscripţii electorale au fost trimise trupe speciale ale Poliţiei ca să transporte buletinele de vot. Opoziţia a reclamat tentative de fraudă electorală, în timp ce şefa-adjunctă a Comisiei Electorale Centrale de la Kiev a catalogat alegerile drept "cele mai proaste din istoria Ucrainei independente".

Angela Merkel împotriva apropierii Ucrainei de UE

În aceste condiţii, UE doreşte să-şi stabilească viitoarea politică faţă de Ucraina. Este vorba, în primul rând, de acordul de asociere care prevede, printre altele, schimburi comerciale libere. În urmă cu aproximativ un an, negocierile cu Kiev-ul au fost îngheţate. Criticate au fost deficitul de democraţie şi stilul autoritar de guvernare sub Viktor Ianukovici.

În ciuda relaţiilor reci cu UE, preşedintele Ucrainei susţine că doreşte cât mai urgent semnarea acordului de asociere. Aceeaşi dorinţă mai vine din partea opoziţiei şi a Iuliei Timoşenko, fostul premier aflat la închisoare, care le-a adresat personal politicienilor de la Bruxelles rugămintea de a permite acest demers. Din partea UE se pare, însă, că nu e posibil; cel puţin nu acum.

În orice caz, cancelarul Angela Merkel se opune. "Deocamdată, condiţiile în vederea semnării acordului nu sunt îndeplinite", a afirmat şeful guvernului federal în cadrul unei întâlniri cu omologul său polonez, Donald Tusk. Dimpotrivă, premierul Poloniei şi-a exprimat speranţa că documentul va fi finalizat până la sfîrşitul anului 2013. Mulţi experţi sunt de părere că, totuşi, acordul ar trebui încheiat. Astfel, UE ar putea avea o influenţă asupra Ucrainei.

Posibile sancţiuni?

Acum o jumătate de an, Angela Merkel compara Ucraina cu Belarus. În ambele ţări "oamenii suferă din cauza dictaturii şi a represiunilor", spunea cancelarul german. La aceeaşi vreme, liderul opoziţiei, Iulia Timoşenko, declara greva foamei din cauza condiţiilor de detenţie.

În prezent, comparaţia cu Belarus revine. UE ar trebui să adopte sancţiuni împotriva Kiev-ului aşa cum a procedat şi cu guvernul de la Minsk - cere partidul Iuliei Timoşenko, "Batkivşcina". Mai mult, Timoşenko însăşi le propune liderilor europeni să blocheze conturile politicienilor şi funcţionarilor de stat din Ucraina şi să le refuze intrarea în spaţiul comunitar - o cerere susţinută şi de către unii analişti ucraineni.

"Sancţiunile împotriva anumitor funcţionari publici, membri ai Comisiei Electorale sau deputaţi ar fi un mesaj limpede către societatea şi elita politică din Ucraina", este de părere Dmytro Schulha, director al programului european din cadrul fundaţiei "Renaşterea Kiev-ului".

Planul de rezervă

Andreas Umland, expert al Academiei "Mohyla" din Kiev, şi jurnalista Irina Solonenko au alte propuneri: într-un plan de opt puncte, înaintat Bruxelles-ului, cei doi menţionează posibilitatea unei liste cu condiţii pe care Ucraina ar trebui să le îndeplinească în vederea semnării acordului. Printre altele, ar fi vorba despre problemele care au atras cele mai multe critici în ultimii ani, precum justiţia aservită politic şi îngrădirea libertăţii presei.

Autorii mai avansează şi ideea încheierii acordului de asociere cu UE a Georgiei şi Republicii Moldova. Eventual, cele două foste republici sovietice ar putea semna documentul înaintea Ucrainei. În aceste condiţii, presiunile, atât interne cât şi externe, asupra conducerii de la Kiev, ar creşte. În cele din urmă, UE i-ar putea oferi Ucrainei perspectiva integrării sau, cel puţin, o şansă. Dar propunerea celor doi este nerealistă. În ultima perioadă nu s-a mai pus problema extinderii. Mai mult, rândul celor care se opun acceptării unor noi membri în comunitate se îngroaşă pe zi ce trece.