1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Ucraina, Republica Moldova şi România, faţă cu agresiunea rusă

Violările dreptului internaţional la care se dedă Rusia pun în pericol acut nu doar Ucraina, ci şi Republica Moldova. Afectată e, fireşte, şi România, dar şi întreaga regiune.

Forţe armate ruseşti în Crimeea

Forţe armate ruseşti în Crimeea

Ucraina a anunţat mobilizarea trupelor şi militarilor ei în rezervă spre a se apăra de o proximă invazie rusească, iar ameninţările ruseşti la adresa Kievului l-au determinat pe preşedinte american să replice dur Moscovei.

„Rusia a lansat un război mediatic spre a obţine sprijin în vederea acţiunilor din Ucraina”, reliefa duminică o agenţie de presă, trecând în revistă emisiunile relatând presupuse „barbarii” anti-ruseşti pe care, potrvit progandei presei controlate de Moscova, le-ar comite chipurile ucrainenii.

Un canal tv rusesc (e vorba de Russia 24) a dat publicităţii o aşa-zisă mărturie a unui tânăr clamând că ar fi fost angajat ca "lunetist" de către forţele opoziţiei ucrainene anti-Ianukovici, pline, potrivit lui, de prezumtivi „mercenari” americani şi germani, îmbrăcaţi în uniforme militare identice. Noua putere de la Kiev, a mai susţinut el, ar „întemniţa şi ucide” oameni.

Moderatorul rus a mai susţinut că mercenari ar fi în drum spre Crimeea spre a declanşa presupuse „provocări”. În răstimp, parlamentarii din subordinea lui Vladimir Putin invocă lozinci naţionaliste de susţinere a rusofonilor ucraineni care ar fi pasămite "ameninţaţi" şi "prigoniţi", precum şi „unitatea naţională”. Concomitent, se convoacă marşuri în sprijinul „poporului frate” din Ucraina, în vreme ce aparatul represiv al regimului de la Moscova organizează demonstraţii anti-ucrainene şi arestează zeci de opozanţi ruşi care protestează împotriva intervenţiei militare din Crimeea.

Nu mult altfel au acţionat diverse state totalitare înaintea unei agresiuni de amploare. Şi Germania lui Hitler s-a repezit de pildă, cândva, să-i „ajute” pe minoritarii germani de peste graniţe să reziste „atrocităţilor” vecinilor slavi, declanşând astfel cel de-al doilea război mondial.

SOS ucrainean

În răstimp, oficialităţile independente de la Kiev au anunţat mobilizarea tuturor rezerviştilor şi a continuat să lanseze semnale din ce în ce mai disperate, cerând ajutorul Occidentului şi al Comunităţii Internaţionale. Primul ministru al Ucrainei a reliefat că „ne aflăm în buza prăpastiei”, iar „Rusia ne-a declarat război”.

În mod vădit, armata ucraineană e mult prea slabă şi prea sărăcăcios dotată pentru a putea rezista unei invazii a trupelor Moscovei.

În faţa tot mai stridentelor ameninţări ruseşti şi a unor demersuri precum blocarea a sute de militari ucraineni la baza lor din Crimeea, ministrul de externe de la Kiev a lansat un apel alianţei nord-atlantice, căreia i-a solicitat să ia „în considerare toate opţiunile spre a apăra integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei”.

Puterile occidentale s-au angajat să garanteze securitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Statele Unite şi Marea Britanie au semnat, împreună cu Rusia, Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care Kievul a renunţat la armele sale nucleare din epoca sovietică, primind în schimb garanţii de la marile puteri.

Vestul, între ciocan şi nicovală

În replică la acţiunile Rusiei, NATO şi-a devansat şedinţa sa de urgenţă cu privire la Ucraina, care ar fi urmat iniţial să aibă loc luni. Dar, încă înaintea întrunirii de duminică la prânz a reprezentanţilor alianţei, era clar că vestul nu vrea cu nici un chip război. Nu vrea nici măcar reeditarea războiului rece, în a cărui logică acţionează, cu bună ştiinţă, regimul Putin, aparent convins că provocările lui politice şi militare ar putea rămâne fără consecinţe, cel puţin economice, deosebit de grave.

Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a cerut Rusiei să reziste ispitei de a viola suveranitatea ucraineană şi a avertizat faţă de orice noi provocări, reliefând că orice escaladare ar fi "extrem de periculoasă".

În termeni mai tranşanţi, preşedintele american Obama condamnase anterior, la Washington, împuternicerea preşedintelui Rusiei, Putin, de către Duma de Stat. La Moscova parlamentarii îl îndrituiseră sâmbătă pe Putin să recurgă la forţă militară. Acest demers este, după cum a subliniat Obama, „o violare a suveranităţii ucrainene”.

Obama a stat de vorbă cu Putin, telefonic, convorbirea fiind îndelungată şi înfierbântată, judecând potrivit calificatelor diplomatice (de „sincere” şi „directe”) care i- s-au ataşat

Republica Moldova şi România, în pericol

Conform Rusiei, recursul la arme ar fi menit chipurile să „normalizeze” situaţia din Ucraina, un termen amintind fatal de agresivitatea ieşită din comun a imperialismului sovietic şi comunist materializat în intervenţia din Cehia, din 1968, ori în invadarea Afganistanului în 1979.

Caracterul feroce al violărilor dreptului internaţional la care se dedă Rusia pune în pericol acut însă nu doar Ucraina, ci şi Republica Moldova. Afectată e, fireşte, şi România, de vreme ce, în urma pactului Ribbentrop-Molotov, numeroşi cetăţeni şi etnici români au ajuns să trăiască în ţinuturi ce aparţin celor două foste republici sovietice.

Ziarul german Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung atrăgea atenţia, duminică, asupra primejdiei la care sunt expuse aceste ţări, în condiţiile în care „în Transnistria separatistă, aflată la granţia ucraineană, se află staţionate trupe ruseşti”.

La rândul său, cotidianul berlinez Die Welt relevă că „Rusia postsovietică” nu e la prima ei punere în scenă a „piesei cu spectacolul cum anexez un teritoriu străin”, conferind pretextului ajutorării minorităţii ruseşti „o aparenţă de legitimitate".

Nu în ultimul rând e clar că acţiunile iresponsabile ale Moscovei ameninţă în cel mai înalt grad securitatea întregii regiuni.

Variante occidentale

În aceste condiţii nu mai e de ajuns să se asiste pasiv la operaţiunile destabilizatoare declanşate în numele refacerii fostului imperiu sovietic prin edificarea aşa-numitei Uniuni (vamale) Euro-Asiatice, după cum şi-a denumit Putin proiectul neoimperialist, torpilat de revoluţia ucraineană.

Nu mai e de ajuns nici să se ameninţe cu excluderea Rusiei din grupul G8, nici cu boicotarea reuniunii acestui grup, la Soci, care ar urma să aibă loc în iunie. Vestul trebuie să-şi regândească din temelii raporturile cu Rusia, care au ajuns, iată, la punctul de ruptură, degradându-se până la un nivel fără precedent de la mijlocul anilor 80 încoace.

Reacţia minimă la invazia rusească în Ucraina, care a şi început prin anexarea de facto a Crimeii, ar trebui să fie izolarea, sancţionarea şi boicotarea efectivă a Rusiei lui Putin, a structurilor ei oligarhice, a întregii elite kaghebisto-mafiote aflate în subordinea Kremlinului.

Concomitent, atât cancelariile occidentale cât şi Moscova ar trebui să ştie că vremea în care popoarele mai puteau fi îngenuncheate şi menţinute multă vreme în genunchi, prin măsuri de forţă, au trecut de mult.