Ucraina a votat o lege împotriva ocupației rusești | FOCUS | DW | 19.01.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Ucraina a votat o lege împotriva ocupației rusești

O nouă lege din Ucraina califică Rusia drept agresor și putere de ocupație în regiunea minieră Donbas din estul țării. Viitorul planului de pace de la Minsk e nesigur.

E cea mai dură lege adoptată în Ucraina de la anexarea Crimeei și de la izbucnirea războiului în regiunea minieră Donbas. Parlamentul a adoptat joi documentul înaintat de președintele Petro Poroșenko în octombrie 2017, care redefinește relația cu regiunile separtiste Donețk și Lugansk. Proiectul de lege inițial a fost revizuit cu grijă. În ultimele zile, parlamentul de la Kiev s-a pronunțat prin vot cu privire la 670 de propuneri de modificare, dintre care cele mai multe au fost respinse.

Ucraina califică Rusia drept agresor și îi transferă, în calitatea acesteia de putere de ocupație, răspunderea pentru teritoriul separatist și cele trei milioane de persoane care trăiesc acolo. În plus, renunță la termenul de "operațiune anti-tero" în acest context, un termen criticat în repetate rânduri pentru că bagatelizează gravitatea situației. Noua lege vorbește despre "respingerea și apărarea în fața agresiunii armatei ruse" și prevede folosirea armatei. Forțele militare urmează să preia conducerea operațiunilor în locul serviciului secret SBU. Obiectivul principal e eliberarea regiunilor separatiste. Nu se descrie detaliat cum se va desfășura concret operațiunea. 

Prin noua lege, Ucraina tratează regiunea Donbas în mod similar ca peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014: încă în primăvara aceluiași an, parlamentul din Kiev a adoptat o lege despre "ocupația temporară" a Crimeei de către Rusia. Altfel decât în cazul peninsulei, din perspectiva Moscovei, regiunile separatiste din Donbas sunt în continuare o parte a Ucrainei. Rusia neagă operațiunea unor unități regulamentare ale armatei în această regiune.       

Pentru a preveni diverse critici, noua lege se referă în mai multe locuri la Crimeea. Astfel, Kievul vrea să evidențieze încă o dată că ambele regiuni sunt teritoriu ucrainean.

O altă concesie făcută partidelor de opoziție a fost eliminarea angajamentului pentru planul de pace de la Minsk din februarie 2015, la care s-a ajuns prin mijlocirea Germaniei și Franței. Referirea la acest angajament a existat inițial în proiectul de lege. Criticii au vrut să evite ca planul de pace să primească o importanță mai mare datorită noii legi.

Nu-i deloc clar ce se va alege din acest plan. Oficial, Kievul se ține de el, dar noua lege va îngreuna probabil procesul de pace, care oricum nu prea înaintează. Ucraina nu vrea să pună în aplicare planul de pace de la Minsk, a declarat joi Valentina Matvienco, președinta Consiliului Federației din parlamentul Rusiei. Reprezentanții separatiștilor din Donețk au făcut declarații asemănătoare.  

Până în prezent, nici unul dintre cele 13 puncte ale planului de pace de la Minsk nu a fost pus în practică. Un schimb de prizonieri la finele anului 2017 pare să rămână excepția.

Presiunile partenerilor occidentali asupra Ucrainei au crescut, în special cele în vederea adoptării unei legi electorale pentru regiunile separatiste. Kievul refuză însă, referindu-se la războiul continuu, soldat cu peste 10.000 de morți. Mulți observatori consideră că situația va persista prin noua lege, în loc să se îmbunătățească ceva.

Legea a generat controverse până în ultimul moment, printre altele din cauza extinderii prerogativelor președintelui. Șeful statului va putea să decidă de unul singur când încep și când se termină "măsurile de securitate" în zonele vizate, fără niciun fel de consultări parlamentare. Unii observatori se îndoiesc că această schimbare e în conformitate cu Constituția, care definește Ucraina ca democrație parlamentară. 

Autor: Roman Goncharenko (das)

Vă mai recomandăm

Audio şi video pe aceeaşi temă