Ucraina și discuţiile ruso-americane despre soarta ei | Global | DW | 30.03.2014
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

Ucraina și discuţiile ruso-americane despre soarta ei

În timp ce John Kerry se pregătea să se întâlnească duminică, la Paris, cu omologul său rus spre a discuta Ucraina, soarta alegerilor prezidenţiale din această ţară e pe cale de a se clarifica. La fel şi voia Rusiei.

Vitali Kliciko şi-a retras sâmbătă candidatura la şefia statului ucrainean şi a anunţat că-l va susţine pe omul de afaceri Petro Poroşenko. Oligarhul, care a susţinut puternic şi de timpuriu revoluţia pro-europeană şi pro-democratică soldată cu debarcarea regimului pro-rus al fostului preşedinte Ianukovici, se va confrunta în scrutinul prezidenţial ucrainean cu Iulia Timoşenko.

Averea lui Poroşenko, zis „regele ciocolatei”, e estimată la 1,3 miliarde de dolari. Magnatul ucrainean a lansat un apel la unitatea forţelor democratice, una, potrivit lui, "obligatorie, date fiind numărul şi amploarea problemelor cu care se confruntă ţara".

Afectată masiv de anii petrecuţi după gratii, în urma condamnării într-un proces politic intentat, după pierderea alegerilor de către succesorii pro-ruşi ai revoluţionarilor portocalii, în frunte cu Viktor Ianukovici, Iulia Timoşenko are de luptat din greu.

Prima ei sarcină în calitate de candidată la preşedinţie va fi să contracareze pe cât posibil amplele şi sistematicele discreditări la care s-a văzut supusă, ani la rând, de forţele loiale Kremlinului.

La toate acestea se adaugă iritarea pe care a provocat-o ea însăşi, nu în ultimul rând în vest, cu declaraţiile ei contondente şi necontrolate la adresa lui Vladimir Putin.

Timoşenko a susţinut că l-ar împuşca în cap, dacă ar avea o mitralieră. Fosta şefă de guvern a Ucrainei e acuzată simultan de a fi făcut afirmaţii grave şi la adresa minorităţii ruse.

Deşi aceste declaraţii particulare, interceptate probabil de serviciul secret al lui Putin şi difuzate pe internet, ar fi fost, potrivit ei, parţial manipulate, susţinerea de care Timoşenko se bucură în prezent, în Ucraina şi în afara ei, este mai degrabă modică, iar între ruşi tinde spre zero.

Aproape la fel de neînsemnat pare şi sprijinul Comunităţii Internaţionale pentru autodeterminarea poporului ucrainean. După convorbiri telefonoce purtate vineri de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cu şeful statului american, Barack Obama, Serghei Lavrov a plecat să se întâlnească duminică la Paris cu omologul său american, John Kerry.

Dar şeful diplomaţiei ruse nu e defel grăbit să le conceadă în fine ucrainenilor dreptul firesc de a-şi determina propriul viitor. Dimpotrivă, Lavrov pare hotărât să pună din partea Moscovei noi condiţii inadmisibile, menite să păstreze Ucraina pe veci în orbita unei Rusii neoimperialiste.

Aşa, de pildă, Kremlinul se amestecă în treburile interne ale Ucrainei, cerând statului vecin nu doar federalizarea şi reprezentarea adecvată a rusofnilor din sud şi est. Moscova i-ar mai impune Kievului, dacă va putea, şi o Constituţie scrisă la Kremlin, care să oblige Ucraina la o neutralitate perpetuă şi la menţinerea ţării în afara alianţei nordatlantice.

Or, satisfacerea acestei condiţii ar lăsa Ucraina aproape complet dezarmată în faţa unei probabile noi agresiuni ruseşti. Concomitent, acceptarea pretenţiilor ruseşti de către americani şi vest-europeni ar răsplăti Rusia bogat. În fond, ar încuraja-o să comită noi agresiuni şi rapturi teritoriale, în loc s-o pedepsească pentru anexarea Crimeei şi dinamitarea dreptului internaţional şi a ordinii globale.

Încât noile eforturi diplomatice de soluţionare a tensiunilor pricinuite de anexarea Crimeei întru răcorirea accesului de furie al Rusiei în reacţie la revoluţia pro-democratică a ucrainenilor par condamnate la eşec.