1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Ucigaşii şi bătăuşii se află printre noi

Deunăzi, cuprins de amok, un liceean răneşte grav opt colegi şi un profesor.Care sunt cauzele acceselor de violenţă? Cum pot fi ele prevenite? De ce renunţă Obama la scutul antirachetă, în varianta preconizată de Bush?

default

Miercuri seara, locuitorii din München păstrau un moment de reculegere în memoria lui Dominik Brunner, ucis în bătaie de doi adolescenţi într-o staţie de tramvai.

Joi dimineaţa, la liceul din Ansbach, un elev înarmat cu cuţite, topoare şi sticle incendiare, răneşte grav opt colegi şi un profesor. Poliţia intervine rapid şi-l dezactivează pe făptaş, rănindu-l la picior. Noul caz aminteşte de tragediile de la Erfurt şi Winnenden dar, spre deosebire de acestea, liceeanul de la Ansbach a fost capturat şi a rămas în viaţă aşa încît există speranţa, notează NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG, de a afla motivele acestei demenţe ucigaşe. Ceea ce, deduce cotidianul citat, nu înseamnă că ar exista o reţetă sigură, aptă să pr eîntîmpine delicte de acest fel în viitor.

BADISCHE ZEITUNG mizează însă pe principiul prevenţiei, în speranţa că psihologii vor putea desluşi profilul celor susceptibili de a fi cuprinşi de amok.

Majoritatea acestora sunt de sex masculin, sunt însinguraţi, lipsiţi de contacte sociale, bîntuiţi de fantasme ale violenţei, cuprinşi de megalomanie, cultivînd apariţiile marţiale în public, componente care se pot defula într-o bună zi, violent cu efecte cumplite asupra celor din jur. Sunt termenii în care NÜRNBERGER ZEITUNG schiţează portretul robot al candidatului la crize de amok.

Cauzele care împing un tînăr la săvîrşirea unei băi de sînge rămîn totuşi pentru OSTSEE ZEITUNG, învăluite în mister la fel ca şi motivul pentru care, aşa cum deja cazurile enumerate o dovedesc, şcolile rămîn scena preferată a atrocităţilor de felul celeia petrecute joi la Ansbach.

Germania este una din cele mai sigure ţări din lume dar totuşi, şi aici se întîmplă zilnic fapte cumplite, scrie DIE WELT, revenind, într-un amplu eseu, asupra uciderii în bătaie la München, într-o staţie de metrou, dintr-un cartier îngrijit, la lumina zilei şi sub ochii călătorilor, a lui Dominik Brunner, un bărbat care, sărind în apărarea a patru copii, brutalizaţi de doi tineri în vîrstă de 17 şi 18 ani, şi-a plătit cu propria viaţă curajul. Chiar dacă ne cade greu, scrie zia ru l citat, cine vrea să prevină violenţa, trebuie să se ocupe de făptaşi.

Fireşte că statul nu-i poate împiedica p e cei loviţi de amok să se dezlănţuie dar ceea ce i se poate cere statului este să acţioneze împotriva filmelor şi jocurilor de c omputer din ce în ce mai violente. Interzicerea lor ar spori şi autoritatea părinţilor. Iar cei care-şi lasă copiii fără supraveghere în faţa televizoarelor şi a computerelor, aceia nu sunt nici azi la înălţimea responsa bi lităţii lor conchide STUTTGARTER ZEITUNG.


Preşedintele Obama şi-a asumat răspunderea de a renunţa la scutul antirachetă ; decizia, scrie DIE WELT, va fi salutată entuziast doar de cei care cred că mişcările pacifiste din anii 80 ar fi contribuit la prăbuşirea r egimurilor comuniste. Se cuvine însă amintit că sfîrşitul paşnic al comunismului s-a datorat faptului că Statele Unite ale Americii au dat dovadă de spirit civic şi tenacitate.

Corespunde oare intereselor actuale ale politicii ame ricane îngroparea de către Obama a unui plan atît de drag predecesorului său Bush? Din perspectiva cotidianului WESTDEUTSCHE ZEITUNG, şi nu doar a acestuia, răspunsul este pozitiv. Renunţarea la scutul an t irachetă este un semnal dat Moscovei.

Obama a scos un ghimpe inutil din blana ursului rus scrie BASLER ZEITUNG.

Ceea ce nu înseam nă că Washing to nul a renunţat complet la acest sistem care este logic, necesar şi efectiv din perspectiva potenţialului de ameninţare ca re vine din partea unor state precum Iran ul sau Coreea de Nord, relevă THE TIMES.

Pînă şi GAZETA WYBORCZA care interpetează decizia lui Obama drept încetarea unei lungi şi foarte strînse cooperări şi alianţe cu Statele Unite, recunoaşte că Polonia a devenit victima propriului ei succes. Europa C entrală este stabilă, face parte din NATO şi din Uniunea Europeană nu mai stă sub ameninţări cumplite, se dezvoltă şi devine tot mai înstărită . Washingtonul nu mai trebuie să se îngrijească de noi, trebuie să facă faţă unor alte probleme mult mai grave, în Afganistan, în Iran, în China, în Israel, în re gi uni pe care Polonia le cunoaşte mai puţin şi unde rolul ei nu contează prea mult .

Pasul făcut de Obama, de altfel previzibil, obligă Europa să-şi elaboreze propria strategie unitară de securitate atrage atenţia DER STANDARD, amintindu-le cititorilor că şi sub blîndul Obama, Statele Unite îşi urmăresc neabătute, propriile interese, fie că acestea sunt dictate de raţiuni geo-strategice, sau economice .


Autor: Rodica Binder

Redactor: Medana Weident