1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ucid dronele americane doar terorişti în Pakistan?

Cel puţin 2500 de oameni au fost ucişi în ultimii nouă ani de drone americane în Pakistan. Nu e permis ca aceste victime să rămână anonime, consideră Jack Serle, membru al "Bureau of Investigative Journalism".

Identitatea celor ucişi rămâne în cele mai multe cazuri necunoscută, iar "Bureau of Investigative Journalism" (BIJ), vrea să schimbe această stare de fapt cu ajutorul proiectului internet pe care l-a lansat, intitulat "Naming the Dead" (daţi numele morţilor). Proiectul funcţionează în felul următor: Pe o pagină internet, organizaţia de ziarişti din Marea Britanie publică informaţiile pe care le-a putut strânge despre oamenii ucişi de avioanele teleghidate americane. În acest scop sunt analizate relatări apărute în mass media, dosare din instanţe şi alte surse. Jurnalistul Jack Serle colaborează la acest proiect.

DW: De ce credeţi că este atât de importantă aflarea identităţii celor ucişi?

Jack Serle: Din două motive. Mai întâi încercăm să facem transparent acest război care se desfăşoară în secret în teritoriile tribale pakistaneze. Credem că prin identificarea fiecărui om care este ucis acolo, prin publicarea unei fotografii a sa, dacă este posibil, şi prin publicarea unor informaţii ce ţin de biografia victimei, putem lansa o dezbatere privind sensul şi legalitatea campaniei cu drone. Din SUA se spune că toţi cei care sunt ucişi sunt într-un fel sau altul luptători, pe când alţii spun că dronele nu ucid decât civili nevinovaţi. Dacă reuşim să strângem dovezi concludente putem să purtăm o dezbatere la obiect.

DW: Ce diferenţă există între felul în care interpretează CIA şi armata americană termenul de luptător (militant) şi felul în care-l definiţi dumneavoastră?

J.S.: Din relatări culese din SUA înţelegem că administraţia americană îi priveşte pe toţi bărbaţii din teriroriile tribale, de la vârsta de 16 sau 18 ani în sus, ca pe nişte luptători, dacă nu se dovedeşte postum contrariul. Noi nu avem definiţie pentru cuvântul "militant". Nu trebuie uitat că nu există în dreptul internaţional noţiunea de "militant". Noţiunile de "combatant" sau "necombatant" au, dimpotrivă, o definiţie foarte clară. În baza informaţiilor pe care le culegem dintr-o multitudine de surse, noi calificăm victimele asupra cărora există dubii drept "aşa-zişi luptători" sau "aşa-zişi civili", şi nu "luptători" sau "civili", până la clarificarea finală. Totodată nu trebuie uitat că publicăm un proiect care se desfăşoară în timp real. Suntem abia la început şi orice informaţie legată de o victimă sau alta poate fi oricând modificată. Dacă cineva aduce dovezi din care să rezulte clar că o persoană a fost în realitate membru al unei organizaţii interzise, cum ar fi talibanii, atunci noi publicăm modificarea. Şi dacă un postulat taliban a fost în realitate ţăran nevinovat, noi publicăm această informaţie.

DW: De ce strângerea acestor date a căzut în sarcina unei iniţiative a jurnaliştilor şi nu în sarcina CIA?

J.S.: CIA este o organizaţie secretă. Prin lege, multe din activităţile ei rămân secrete, fiind aduse doar la cunoştinţa unor instanţe, puţine, din administraţia de la Casa Albă şi din Congres. Noi suntem însă de părere că trebuie discutat liber despre cele ce se întâmplă în Pakistan. Şi discuţia trebuie să se bazeze pe dovezi solide. De acea ne-am şi asumat sarcina să strângem aceste dovezi.

DW: Ce ştiţi despre cele ce s-au întâmplat deja în Pakistan?

J.S.: Ştim că au fost ucişi în total aproximativ 2500 de oameni, poate chiar mai mulţi. Cunoaştem deja numele a 569 dintre ei. Sunt numele unor oameni din întreaga lume, care s-au dus în Pakistan din cele mai diverse motive. S-au dus acolo din Germania, Marea Britanie, Yemen, Irak şi chiar din alte regiuni pakistaneze. Victimele sunt bărbaţi, femei, copii, care s-au aflat într-un loc anume când au fost bombardaţi de drone. Unii dintre ei au fost lideri ai reţelei al Qaida, cum a fost cazul lui Ilias Kashmiri. Alţii au fost şoferi de taxi, farmacişti sau mecanici, angajaţi ai autorităţilor tribale.

DW: Ne puteţi da numele unor victime, ale căror biografii au putut fi reconstituite graţie investigaţiilor pe care le-aţi făcut?

J.S.: Sunt 569. Trebuie să mă gândesc bine despre cine să vorbesc. Există, prin forţa împrejurărilor, civili ucişi, despre care am vrea să aflăm mai multe. A trebuit, din păcate, să constatăm că numai biografia luptătorilor cu rang înalt este publicată detaliat în presă. Despre cei mai mulţi civili nu se comunică mai nimic. Îmi amintesc totuşi de un caz concret. Este vorba de Malik Daud Khan, un bărbat ucis la vârsta de 45 de ani. Era înţeleptul tribului, şeful consiliului numit Jirga, în care se rezolvă litigiile. Consiliul fusese reunit pentru a reglementa o dispută legată de dreptul de a extrage minereu de fier, una din puţinele resurse de subsol ale regiunii. Se strânseseră aproximativ 50 de persoane. Malik Daud Khan şi alţi bătrâni tocmai discutau despre această problemă când au fost ucişi. El a fost un om preocupat, potrivit fiului său, de dezvoltarea regiunii, un adept al democratizării. Era foarte iubit în interiroul comunităţii sale. Când a fost ucis, el doar încerca să rezolve o mică dispută, să reglementeze o chestiune de zi cu zi.