1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Turnul babel al instituţiilor europene

În UE se folosesc mai puţine limbi oficiale decât numărul statelor membre, şi anume 20 de limbi faţă de 25 de ţări. Dar chiar şi cu numai 20 de limbi, în care trebuie traduse toate documentele UE, funcţionarii au mult de furcă, iar volumul imens de muncă duce deseori chiar la tergiversarea procesului legislativ al UE. Apoi, fiecare deputat european are dreptul de a se exprima în limba sa. Şedinţele sunt astfel mai colorate, dar schimbul de idei nu este întocmai facilitat. Pe acest fundal, Irlanda şi Spania s-au hotărât să ceară şi oficializarea dialectelor catalan, respectiv galez.

Instituţiile europene de la Bruxelles – dar şi sediul Deutsche Welle din Bonn – oferă un tablou sonor multicolor

Instituţiile europene de la Bruxelles – dar şi sediul Deutsche Welle din Bonn – oferă un tablou sonor multicolor

Premierii europeni, când au stabilit acum doi sau trei ani condiţiile de aderare ale noilor state membre la UE, oare şi-au imaginat ei cum va arăta, în final, comunicarea, respectiv – tabloul sonor? În sălile de conferinţă ale instituţiilor europene, puteţi auzi uneori, fraze care par rostite de la coadă la cap. Nu este aşa. Probabil că aţi auzit doar un vorbitor nativ al limbii malteze, care a devenit şi ea una din cele 20 de limbi oficiale ale UE. Nimeni nu va şti însă, spre exemplu, ce a comunicat tocmai noul comisar maltez pentru Pescuit si Afaceri Maritime, căci Bruxelles-ul n-a reuşit până acum, să găseacsă nici un singur traducător pentru această limbă rară, după cum recunoaşte şeful departamentului de traduceri şi interpretariat, Jan Andersen:
"Am organizat în anul 2003 un test de capacitate pentru traducătorii din Malta. Am avut 16 candidaţi, dintre care 4 au trecut de preselecţie. Dar în final nu a reuşit nici unul.”
Pe de altă parte, toţi maltezii vorbesc, de asemenea, engleza. Desigur că şi comisarul maltez pentru Pescuit si Afaceri Maritime. Dar în UE au toţi aceleaşi drepturi. Fiecare stat membru, oricât de mic ar fi el, are dreptul de a pretinde traducerea tuturor documentelor comunitare importante în limba sa de stat.
Astfel au fost traduse doar anul trecut, 150.000 de pagini în limbile noilor state membre. Iar traducerile din ultimul an pentru toate statele UE însumează laolaltă 1,3 milioane de pagini.

Dar obligaţia de a traduce fiecare document în toate limbile poate avea uneori consecinţe dramatice. Astfel termenul de verificare a controversatului acord ”Basel II”, s-a amânat cu opt luni. De atunci aşteaptă Parlamentul European finalizarea traducerii acestuia în toate limbile statelor membre, pentru a putea începe, în sfârşit, dezbaterile.
”Noul Acord Basel II privind Capitalul” defineşte regulile adoptate de către bănci pentru limitarea posibilităţii apariţiei unei crize bancare internaţionale prin asigurarea unui cuantum al capitalului fiecărei bănci în măsura să susţină activităţile cu un grad mare de risc al acestora.
Dar ce înseamnă toate acestea în limba maghiară? Ungurii s-au pregătit în mod excepţional pentru aderarea la UE, oferind Bruxelles-ului personal calificat şi pentru traduceri. 90 de traducători maghiari lucrează deja în capilala UE traducând legile şi hotărârile din engleză şi franceză, cele două limbi oficiale ale UE, în limba maghiară.

În timp ce traducătorii pot amâna, la nevoie, termenul de predare al traducerilor lor, interpreţii de la Bruxelles au o soartă mult mai grea, mai cu seamă la Parlamentul European, care pare să se fi transformat într-un adevărat turn Babel.

Portugheza nu mai reprezintă demult un impediment în comunicare... Iar flamanda sau olandeza o vorbeşte aici oricum şi un copil. Grecii sunt integraţi de ani de zile în UE. Dar iată un deputat polonez, care, foarte amabil, vorbeşte engleza – pe înţelesul oricui – care poate depăşi bariera accentului polonez deosebit de pregnant...

Un miliard de Euro au ajuns să coste, anual, traducerile şi interpretariatul. Iar instituţiile europene se pregătesc deja pentru următoarea extindere, cu ocazia căreia se vor adăuga: româna, bulgara, croata, şi, undeva la orizont – turca.

Nu mare le-a fost bucuria oficialităţilor UE, când, pe acest fundal, irlandezii şi spaniolii au cerut ca şi dialectele lor oficiale: galeza şi catalana, respectiv limba bască, să fie recunoscute ca limbi oficiale de lucru. Şeful departamentului de interpreţi nu poate răspunde decât că această decizie va rămâne la latitudinea ţărilor membre. ”Premierul irlandez şi omologul său spaniol nu au decât să-şi convingă colegii din Consiliul European de a adopta şi aceste trei limbi.”

  • Data 24.01.2005
  • Autoare/Autor Barbara Wesel/AMT
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Z7
  • Data 24.01.2005
  • Autoare/Autor Barbara Wesel/AMT
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Z7