1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Turcia şi America în clinci

Lupte grele au avut loc la finele săptămînii la frontiera dintre Turcia şi Irak. Aceste ciconiri au creat o adevărată situaţie de criză, atît în regiune, cît şi în afara ei şi ar putea duce la o nouă invzie în Irak.

default

Familia uneia din victimele turceşti ale recentelor atacuri kurde

Lupte grele au avut loc la finele săptămînii în zona de frontieră dintre Turcia şi Irak. In cursul ciocnirilor dintre rebelii kurzi ai formaţiunii teroriste de extremă stînga, PKK, şi militarii forţelor de securitate turceşti au fost ucise peste 40 de persoane. Aceste ciconiri au creat o adevărată situaţie de criză, atît în regiune, cît şi în afara ei.

Însuşi preşedintele proaspăt ales al Turciei, islamistul Abdulah Guel, a semnalat hotărîrea ţării sale de a proceda la lichidarea cuiburilor de rezistenţă ale partizanilor partidului muncitoresc kurd. Aceştia şi-au escaladat în ultima vreme, în mod notabil, atacurile. „Turcia, nu va ezita să plătească preţul menţinerii drepturilor ei, a unităţii ei indivizibile şi a unităţii cetăţenilor ei, oricît de pipărat ar fi acest preţ”, a subliniat Guel.

Vehementa declaraţie survine după vărsările de sînge de proporţii fără precedent, înregistrate la 21 octombrie. Unităţi ale rebelilor kurzi cu un efectiv de peste 200 de combatanţi, se infiltraseră din nordul Irakului. In Turcia, rebelii kurzi au ucis 12 militari. In reacţie, forţele de securitate turceşti au omorît peste 30 de rebeli. Această ripostă n-a calmat însă emoţiile intense care au cuprins opinia publică din Turcia.

În reacţie la o agresiune similară, parlamentul de la Ankara hotărîse, cu doar cîteva zile înainte, să autorizeze guvernul turc să ordone incursiuni militare ale forţelor armate proprii în nordul Irakului.

Dela debutul intensificării, la începutul acestui an, a agresiunilor formaţiunii separatiste kurde, cotată drept teroristă atît în SUA, UE cît şi în Turcia şi Irak, dar susţinută de forţe din zona autonomă kurdă din nordul Irakului – şi-au pierdut viaţa nu mai puţin de 114 militari turci.

Asupra guvernului de la Ankara au sporit aşadar masiv presiunile interne. Opinia publică aşteaptă din partea executivului condus de Reccep Tayyip Erdogan să ia măsuri cît mai dure împotriva rebelilor kurzi.

Or o incursiune în nordul Irakului constituie un subiect extrem de declicat deopotrivă pe plan intern şi extern.

O eventuală operaţiune anti-PKK, declanşată de forţele armate turceşti, ar ameninţa să destabilizeze din nou situaţia din sudestul Turciei. Cu eforturi majore, reformele moderate ale actualului guvern au sfîrşit prin a aplana în această zonă conflictul, pe cît de îndelungat, pe atît de brutal, dintre majoritatea turcă şi minoritatea naţională kurdă.

Riscurile ar fi încă şi mai mari pe eşichierul internaţional. Atît SUA cît şi UE se opun categoric unei virtuale invazii turceşti în nordul Irakului. America şi Europa au condamnat, ce-i drept, în termenii cei mai asprii acţiunile teroriste ale partidului muncitoresc kurd. Dar nici oficialităţile europene – şi cu atît mai puţin cele americane – sunt în măsură să tolereze deschiderea unui nou focar de criză în Irak – şi-anume în singura regiune, rămasă relativ la adăpost de problemele iscate de teroriştii şi insurgenţii irakieni în celelalte zone ale ţării.

Incît ameninţarea Ankarei cu o incursiune menită să ducă la stoparea infiltrărilor teroriştilor kurzi a iscat ample tensiuni între SUA şi Turcia - două state membre ale NATO şi totodată doi actori aliaţi, - jucînd roluri strategice cheie în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Incordarea fără precedent dintre Washington şi Ankara va constitui de altfel subiectul unor discuţii pe care premierul turc le va purta cu preşedintele Bush în SUA, la 5 noiembrie, curent.

Pînă la această dată, e improbabil ca forţele armate turceşti să invadeze Irakul vecin.