1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Turbulenţe în jurul raportului Consiliului ONU pentru protecţia climei

Rodica Binder6 aprilie 2007

Intr-o şedinţă nocturnă maraton, încheiată vineri dimineaţa, consiliul ONU pentru protecţia climei terestre a convenit asupra unui raport vizînd aşa numitul efect de seră.

https://p.dw.com/p/B2mH
Imagine: AP

Urmările încălzirii climei terestre par a fi urmat modelul unor apocalipse biblice afectînd toate continentele. Inainte de a conveni asupra raportului Consiliului ONU, au avut loc adevărate încrucişări de spadă între oamenii de ştiinţă şi delegaţiile politice, acestea din urmă nefiind dispuse să accepte cîteva din previziunile sumbre emise de experţi.

Or, acestea nu sunt nici puţine şi nici demne de ignorat: asupra Europei impactul modificărilor climatice va fi inegal, ţările mediteraneene vor fi afectate de secetă şi caniculă, Alpii îşi vor pierde o treime din staţiunile de schi, ţările nordice vor beneficia de ierni mai blînde, recolte mai bogate, dar vor fi ameninţate de inundaţii la ţărm, potenţialul hidroenergetic va scădea în sud şi va creşte în nord, biodiversitatea speciilor va avea de suferit.

Arctica va pierde o parte din gheţurile veşnice, Antarctica va avea o situaţie deocamdată incertă, America Latină îşi va vedea diminuate cu 50% suprafeţele agricole, America de Nord va fi lovită de valuri de caniculă şi tornade iar asupra Asiei se vor năpusti mai toate necazurile: secetă şi inundaţii, penuria de apă dulce, eroziunea litoralurilor.

Lista relelor pe care le va aduce cu sine încălzirea atmosferei rămîne deschisă. Unele pasaje critice ale raportului au fost eliminate, reprezentanţii celor 130 de ţări participante la elaborarea raportului au cedat presiunilor exercitate de China şi Statele Unite în special.

Momentul publicării raportului

Momentul prezentării raportului a fost bine ales nu din perspectiva sărbătorii religioase în ajunul Sfintelor Paşti ci a imensului interes pe care deja prima parte a raportului, prezentat la începtul lunii februarie, l-a stîrnit durabil în rîndul opiniei publice. Un interes la a cărui sporire a contribuit masiv şi mass media.

Dezbaterile în jurul viitorului climei terestre ca şi a măsurilor de salvgardare a ei au şi o putenrică coloratură ideologică şi un substrat lobby-istic.

Energia nucleară – alternativă pentru protecţia mediului?

In vederea reducerilor emanaţiilor de bioxid de carbon în atmosferă, se propune o mai intensă exploatare a energiei nucleare. Ecologiştii protestează oferind ca alternativă exploatarea mult mai intensă a energiei solare şi eoliene, industria cărbunelui, încă puternic subvenţionată în unele ţări europene, pledează în favoarea tradiţionalelor centrale cu cărbuni, dar cu tehnologie modernizată. Se propun taxe suplimentare pe carburanţi în transporturile navale, sursele de energie – petrolul şi gazele naturale riscă să se transforme în instrumente politce.

În ajunul prezentării celei de-a doua părţi a raportului, s-au făcut auzite şi alte opinii, venite din partea unor oameni de ştiinţă: în istoria sa, pămîntul a mai cunoscut faze îndelungate sau scurte de răcire sau încălzire, mici şi mari glaciaţiuni. Toate acestea se petreceau deja înainte ca homo sapiens să-şi fi făcut apariţia pe pămînt. Părerile rămîn împărţite.

Cel tîrziu pînă în luna iunie cînd are loc în Germania reuniunea G8 a celor mai puternic industrializate naţiuni ale lumii, politica va trebui să dovedească dacă ţine sau nu cont de raportul ONU, de ansamblul concluziilor, cercetărilor şi de recomandările care derivă din studiile de specialitate.

Dilema germană...

Germania însă este cel mai puternic confruntată cu o dilemă: a scoate din funcţiune sau dimpotrivă, a spori numărul centralelor atomo- electrice. Deşi energia atomică nu este una curată, ea nu contribuie la creşterea cantităţii de bioxid de carbon în atmosferă.

Problema majoră o ridică depozitarea reziduurilor radioactive. Pe de altă parte, în pofida progreselor înregistrate în exploatarea surselor alternative de energie solară şi eoliană în special, în republica federală au crescut emanaţiile de bioxid de carbon. Fenomenul s-a datorat creşterii economice. Relaţia dintre emergenţa unor noi centre şi zone de forţă economică – China şi India, Asia de Sud Est, Rusia şi sporirea cantităţii de bioxid de carbon este evidentă: dezvoltarea economică îşi cere preţul.

Cine crede că într-un spaţiu limitat creşterea economică poate dura la nesfîrşit, acela este fie nebun fie un economist afirma Kenneth Boulding, un specialist în materie, el însuşi economist. Împotriva acestei nebunii s-a pronunţat în urmă cu 35 de ani un studiu al Clubului de la Roma. In acest răstimp, avertismentele au fost ignorate, creşterea economiei mondiale este spectaculoasă, la fel şi emanaţiile de bioxid de carbon în atmosferă.