Tsipras mizează pe cartea Rusiei

Comisia Europeană de la Bruxelles nu poate comenta vizitele oficiale ale politicienilor din statele comunitare, chiar dacă ele sunt cum nu se poate mai nepotrivite, precum prezenţa lui Alexis Tsipras la Moscova. Aşa încât, cu o zi înaintea "Zilei X", la Bruxelles, toate gândurile s-au îndreptat spre o temă mai inofensivă: piersicile. În cazul în care Grecia va încălca sancţiunile europenilor aplicate Rusiei încă de anul trecut, incluzând aici boicotul comercial referitor la produsele agrare, ce-i va rămâne de făcut Comisiei Europene?

De la intrarea în vigoare a sancţiunilor, nu doar crescătorii de somon din Scoţia şi cultivatorii de mere din Polonia sunt nemulţumiţi de pierderi, ci şi fermierii greci, care rămân cu piersicile în pom. În mod normal, până la 60 la sută din recolta de piersici din Grecia ajunge direct la consumatorii ruşi; înainte de impunerea embargoului, agricultorii greci exportau în Rusia bunuri în valoare de 180 de milioane de euro, reprezentând aproximativ un sfert din producţia totală. "Aşteptăm un tratament egal pentru toate statele membre", a declarat un oficial de la Bruxelles, referindu-se la competenţele exclusive ale UE referitoare la comerţ.

Teama de şantaj

O altă avertizare faţă de Atena, să nu acţioneze de capul ei, în privinţa relaţiilor cu Rusia. Evident că miza principală nu sunt piersicile, ci mult mai mult: publicaţia rusă Commersant anunţa înaintea vizitei lui Tsipras că temele de pe agenda convorbirilor sunt reduceri la livrarea de gaz şi eventuale credite, condiţionate însă de cote de participare achiziţionate de statul rus. Nu s-a precizat care din companiile de stat elene sunt interesante pentru ruşi. Moscova şi-ar dori să obţină acţiuni la portul din Salonic. Se ştie că negocierile de participare la compania elenă de alimentare cu gaz Depa au eşuat. La rândul ei, Grecia ar putea oferi prelungirea planificatei Turkish Stream pe propriul teritoriu, pentru a alimenta mai depare sud-estul Europei. O ofertă tentantă pentru concernul Gazprom, căruia nu i-ar rămâne altceva de făcut decât să reducă preţul mare la gaz la nivelul celor practicate în Uniunea Europeană.

Nici chestiunea fructelor şi nici problema gazului nu ar fi potrivite pentru a ocoli Uniunea Europeană. Alexis Tsipras a avut însă grijă să amplifice potenţialul ameninţător al vizitei sale la Moscova, anunţând că Grecia ar putea prelua rolul de punte de legătură între Rusia şi Occident, în timp ce sancţiunile UE nu au avut nici un efect. "Fostele guverne elene nu au făcut tot posibilul pentru a împiedica sancţiunile impuse în urma crizei din Ucraina", a declarat el pentru agenţia rusă de ştiri Tass. Un semnal evident că el ar putea schimba direcţia în perspectiva summitului UE din iunie, când se va dezbate o eventuală prelungire a acestor sancţiuni. Mai mult chiar, el a anunţat că noua arhitectură se securitate europeană ar trebui să includă Rusia.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a lansat însă un avertisment, în publicaţia"Hannoversche Zeitung": Tsipras nu ar trebui să îi supere pe partenerii europeni; în plus, este inacceptabil ca, în schimbul ajutorului rusesc, să pericliteze poziţia Europei faţă de politica liderilor de la Kremlin. Şi şeful creştin-democraţilor din legislativul european, Manfred Weber, a declarat că "Premierul Tsipras joacă un joc riscant, vizitând Moscova, în actualul context. Restul statelor europene nu se vor lăsa induse în eroare".

Mesaje contradictorii de la Atena

Ministrul finanţelor Yanis Varoufakis a contrazis, la începutul săptămânii, zvonurile privind acceptarea unui credit de la Moscova, în schimbul trădării Uniunii Europene. Grecia nu caută ajutor financiar în afara graniţelor europene, a dat asigurări Varoufakis, care a adăugat că asemenea chestiuni se discută doar în familia europeană.

Experta în politică europeană, Judy Dempsey, de la fundația Carnegie, pune la îndoaială asigurările date de Varoufakis: Moscova a împrumutat Ciprului 2,5 miliarde de euro, când în 2011 ţara se afla în pragul falimentului. Tsipras nu face altceva decât să întărâte Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Iar preşedintele Putin va intra în joc şi va încerca să desprindă "veriga sud-est europeană slabă a Uniunii Europene" pentru a o folosi în interese proprii.

Experta califică vizita lui Tsipras la Moscova, planificată la puţin timp după primirea lui la Berlin, drept jignire faţă de cancelara care "i-a întins covorul roşu şi i-a acordat cinci ore din timpul ei." Merkel a dovedit multă înţelegere pentru problemele Greciei, dar flirtul acestuia cu Putin nu va rămâne fără urmări pentru Atena.

Atena ameninţă Uniunea Europeană

Strategia guvernului elen din ultimele săptămâni este una "tot mai tristă", în opinia expertei Dempsey: se foloseşte de două ameninţări existenţiale - Rusia şi extremismul statului islamic - pentru a spori presiunile asupra partenerilor europeni şi a-şi atinge scopurile.

Ministrul elen al Apărării, membru al partidului de extremă dreaptă, ameninţă într-un interviu acordat The Times că, dacă UE nu renunţă la amestecul în treburile interne ale Greciei, atunci Atena va mai refuza să se pună în calea extremismului din auto-intitulatul Stat Islamic. La mijloc se află nu doar stabilitatea monedei unice. În luna martie, acelaşi Kammenos ameninţa că Grecia va permite accesul mulțimilor de jihadişti şi refugiaţi care aşteaptă la porţile Europei.