1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Tsipras în vizită la Merkel - Grecia devine o prioritate absolută

Raporturile dintre miniştrii de Finanţe ai Germaniei şi Greciei sunt măcar temporar compromise. Aşa că Angela Merkel s-a simţit datoare să intervină.

Modul de tratare a celui mai dificil pacient din zona euro nu este doar apanajul experţilor în domeniul financiar. Terapia aplicată maladiei economice greceşti, un ţel declarat al UE, presupune mai întâi nervi de oţel. Nu numai severul ministru de Finanţe german, Wolfgang Schäuble este consternat de modul relaxat cu care guvernul de la Atena tratează solicitările făcute de instituţiile de la Bruxelles pe fundalul iminentului infarct financiar. Şi ţări mai mici ale UE sunt nemulţumite că Atena refuză ce a promis să facă, în baza unei agende clare, dotate şi cu termene-limită. Mai ales Irlanda şi Portugalia, ţări convalescente după evitarea unui faliment de stat, s-au săturat de capriciile echipei Tsipras.

Ruptura pare inevitabilă. Toţi ochii sunt aţintiţi spre Berlin, unde şefa executivului german, Angela Merkel, îl va primi în vizită pe premierul elen. Premianta clasei se va întâlni cu elevul cel mai slab. Angela Merkel vrea să salveze însă moneda comună, în cea mai bună tradiţie a lui helmut Kohl, pentru a menţine laolaltă UE. O dovadă în acest sens este noua politicăp externă a Germaniei, care nu se mai mulţumeşte doar să acţioneze în parteneriat cu restul ţărilor europene ci vrea să impună soluţii proprii. Grecia a devenit prioritatea numărul unu, după ce raporturile dintre miniştrii de Finanţe german şi elen, Wolfgang Schäuble şi Yanis Varoufakis s-au înrăutăţit pe parcursul ultimelor săptămâni. Merkel vrea acum să salveze ce se mai poate salva.

Neputinţele Greciei

Alexis Tsipras, şeful guvernului de la Atena, aduce ceva cu sine la Berlin. O nouă lege fiscală, votată de Parlament la finele săptămânii trecute, este menită să aducă fonduri suplimentare la buget. 3,7 milioane de Greci sunt restanţi la plata impozitelor, cu suma totală de 76 de miliarde de euro. Aproximativ nouă miliarde din total vor fi colectate cu ajutorul noii legi. Cine plăteşte până la sfârşitul lunii martie va fi exonerat de amenzi şi dobânzi.

Tema impozite este una deosebit de spinoasă în Grecia. În ţară, evaziunea fiscală are o îndelungată tradiţie, mai ales în sectorul prestărilor de servicii. Chiar dacă guvernul a majorat taxa pe valoare adăugată în 2010, de la 19 la 23 la sută, dacă cetăţenii nu o plătesc, sau o achită doar parţial, vistieria tot goală rămâne. În plus, Grecia este o ţară în care nu se eliberează prin tradiţie chitanţe pentru plăţile făcute. Un adevărat sport popular este şi viramentul capitalurilor în străinătate. De la debutul crizei, în 2010, miliarde de euro s-au îndreptat din Grecia, spre băncile din Elveţia şi Cipru.

Cei cu venituri mari sunt favorizaţi de fisc. În vreme ce oamenii cu venituri normale plătesc din 2010 impozite majorate cu 300 la sută către stat, milionarii şi miliardarii plătesc statului o taxă de 9 la sută. Datoriile Greciei au ajuns între timp la 175 la sută din PIB. Cu toate acestea, cei care vor să facă investiţii în ţară nu au o soartă uşoară. Nicăieri altundeva, la nivelul UE, nu este mai dificilă înfiinţarea unei firme ca în Grecia. De partea celalată, în ultimii cinci ani, aproximativ 230.000 de firme şi-au declarat falimentul.

O problemă majoră a Greciei este că manifestă tendinţa spre un stat paternalist. Fiecare al cincilea loc de muncă este parte a sectorului bugetar. Începând din anii 80 ai secolului trecut, statul elen este foarte generos cu cetăţenii săi. Angajaţii Parlamentului încasau 16 salarii pe an. De aceea, numeroşi eleni sunt de părere că măsurile de austeritate impuse de guvern la presiunile UE sunt de-a dreptul revoltătoare. În ultimii cinci ani au fost desfiinţate 370.000 de locuri de muncă în sectorul bugetar şi numai fiecare al cincilea loc de muncă devenit vacant prin ieşirea la pensie a angajatului a fost reocupat.

Disciplină bugetară germană

În ultima vreme nu numai politicienii germani sunt nemulţumiţi de apariţia relaxată a responsabililor eleni în faţa creditorilor lor. Şi germanul de pe stradă a devenit neîncrezător şi nu are înţelegere pentru reeşalonarea plăţii datoriei. În cazul în care Grecia nu va aplica măsurile de austeritate, două treimi din germani sunt pentru ieşirea Greciei din zona euro. Germanii, care sunt cel mai mare contributor la pachetele de salvare, cu 27 la sută din total, nu mai au înţelegere pentru managementul de criză defectuos al celor din Hellas.

Lipsit de umor este cu precădere Wolfgang Schäuble. Ministrul de Finanţe este un adept al principiului austerităţii. Termenul vine de altfel din elina veche şi înseamnă severitate, sacrificiu, economie. Economiştii îl folosesc pentru a defini un buget echilibrat, care nu necesită contractarea de noi împrumuturi. În Germania, Schäuble a reuşit să echilibreze bugetul. Cu economisiri, disciplină şi reguli stricte.

Regulile stricte le sunt însă de decenii străine guvernelor care s-au perindat la Atena. Principiul după care s-au ghidat în toată această perioadă: "cumpără acum dar plăteşte mai târziu", a devenit impracticabil. Cam asta îi va spune Merkel în linii mari lui Tsipras luni la Berlin.