1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Trumponomics cu multe semne de întrebare

Scăderi de impozite și protecționism - planurile economice ale lui Donald Trump sunt deosebit de controversate.

Scăderea fiscalității - o promisiune electorală des întâlnită în campania electorală. Acum se așteaptă ca Trump să-și țină promisiunea și să opereze cea mai mare tăiere de taxe din ultimele decenii. În funcție de nivelul lor de venit, cetățenii americani vor plăti în curând doar între 10% și 25% impozite. Ar trebui să profite astfel atât americani cu câștiguri reduse, cât și cei mai bogați. Persoanele necăsătorite cu încasări anuale sub 25.000 de dolari și cele căsătorite cu câștiguri comune sub 50.000 de dolari nu vor mai plăti în curând, conform planurilor lui Trump, niciun fel de impozit pe venit. În același timp, cei cu câștigurile cele mai mari vor plăti impozite de 25% pe venit, față de 40% cât achită în prezent.

Dacă reforma fiscală promisă de Trump trece de Congres, peste jumătate din cele 120 de milioane de familii americane nu vor mai plăti impozitul pe venit. Dar mai este: profiturile firmelor ar urma să fie taxate cu doar 15%, față de 25% în prezent. Iar impozitul pe moșteniri ar urma să fie anulat.

Nu e de mirare deci că experții economici se tem că astfel de reduceri fiscale ar avea consecințe dramatice pentru bugetul de stat al SUA. Kein Wunder, dass Finanzexperten durch die absehbaren Steuerausfälle in Milliardenhöhe dramatische Folgen für den US-Staatshaushalt befürchten. În funcție de cât de riguros își va implementa Trump politica fiscală, încasările la buget ar putea scădera cu până la 3900 de miliarde de dolari în următorii zece ani, a avertizat think-tank-ul 'Tax Foundation' din Washington.

Consilierii economici ai președintelui american ales nu sunt impresionați însă de aceste calcule. Gaura la buget va fi compensată prin impozitarea mai aspră a câștigurilor realizate în străinătate de mari concerne americane ca Apple, Amazon sau General Electric, care au ocolit ani în șir prin mijloace legale Fiscul american. În plus, consilierii lui Trump, Wilbur Ross și Peter Navarro cred că facilitățile fiscale vor stimula major creșterea economică, ceea ce va face posibile noi încasări la buget.

Globalizare doar în condițiile puse de americani

După preluarea funcției prezidențiale în ianuarie 2017, Donald Trump vrea să reanalizeze toate acordurile comerciale încheiate de America. În primă instanță, el vrea să anuleze acordul de liber schimb NAFTA, încheiat cu Canada și Mexic - cel puțin așa a promis în campania electorală. Termenul de reziliere a tratatului NAFTA este de șase luni, perioadă în care se va renegocia un nou acord, în condiții mult mai bune pentru SUA.

Trump susține că acordul comercial transpacific TPP nu va fi ratificat niciodată, în timp ce cel cu Europa, TTIP, va fi abandonat chiar înainte de finalizarea negocierilor.

China, Coreea de Sud și Japonia nu vor mai avea acces liber pe piața americană, urmând a fi introduse taxe mari de import pentru concurența asiatică. Trump crede că doar așa poate America să anuleze avantajele incorecte obținute de țări precum China prin manipulări operate cu bani de la stat.

Efecte asupra Germaniei

Vremurile sunt incerte și pentru exporturile germane în SUA. Piața americană a devenit tot mai importantă pentru firmele germane, după slăbirea economiile europene și încetinirea celei chineze. În 2015, SUA au redevenit, după mai bine de 60 de ani, principala piață de export pentru Germania, înaintea Franței.

Pe piața americană, companiile germane comercializează mărfuri în valoare de 125 de miliarde de euro - în special automobile, mașini-unelte și produse chimice. Acestea reprezintă cam 10% din exporturile totale. Germania importă din SUA mărfuri în valoare de 60 de miliarde de euro, adică 6% din totalul importurilor din Republica Federală.

Peste un milion de locuri de muncă în Germania depind direct sau indirect de exporturile din America. Alte 630.000 de locuri de muncă sunt la firme aflate sub control american. Doar McDonald's Germania are cam 58.000 de angajați, firma de servicii Manpower 27.000, uzinele Ford peste 25.000 iar Adam Opel în jur de 18.000 de lucrători.

Companiile germane din SUA au la rândul lor în această țară sute de mii de angajați, oameni cu drept de vot. Cel mai mare angajator german din America este compania DHL, care aparține Deutsche Post. DHL are cam 77.000 de angajați în SUA. Urmează Siemens, cu 70.000, furnizorul de piese și subansamble auto ZF, cu 62.000 și Volkswagen, cu 60.000 de angajați.

O economie strâns interconectată

Întreprinderile germane au investit peste 271 de miliarde de euro în SUA, în fabrici și clădiri. Peste 3700 de firma germane operează în America. Doar cele mai mari 50 dintre acestea au cifre de afaceri anuale în total de 400 de miliarde de dolari.

Și concernele americane au investit miliarde în Germania. Totalul se ridică la 27 de miliarde de euro. Doar în 2015 au fost înființate 252 de proiecte noi de către firmele americane în Republica Federală. Doar firmele chineze au fost mai active în acest sens, cu 260 de noi proiecte. Cifra de afaceri comună anuală a celor mai mari 50 de firme americane din Germania ajunge la 170 de miliarde de euro.

Nu e de așteptat ca președintele Trump să aibă ceva împotriva înfloririi relațiilor economice cu Germania. Dar l-ar putea deranja dezechilibrele evidente din aceste relații. Administrația americană critică de ani buni, indiferent de orientarea politică, deficitul comercial cu Germania, care exportă în America dublu decât importă din această țară. Iar Donald Trump la Casa Albă ar putea spori aceste presiuni pentru a reduce acest deficit major.