1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Trump şi jocul de puzzle în Orientul Mijlociu

Donald Trump l-a întâmpinat la Washington pe omologul său egiptean Abdel Fatah al-Sisi. Întâlnirea s-a încheiat cu angajamentul relansării relaţiilor bilaterale şi al sporirii eforturilor de combatere a terorismului.

Abdel Fattah al-Sisi şi Donald Trump la Casa Albă (Reuters/K. Lamarque)

Abdel Fattah al-Sisi şi Donald Trump la Casa Albă

Întâlnirea dintre președintele egiptean Abdel Fatah al-Sisi şi preşedintele Donald Trump la Washington, pe 3 aprilie, le-a oferit celor doi oameni politici ocazia să atace mai multe subiecte printre care şi sprijinul militar şi economic acordat de către SUA, Egiptului. În centrul convorbirilor s-au aflat atât situația complicată din Orientul Mijlociu cât și aplanarea conflictelor dintre statele regiunii, cum ar fi cel dintre Irak și Arabia Saudită.

O nouă alianță sunită?

Un sfert de secol, Irakul și Arabia Saudită n-au mai comunicat. Și totuşi, la începutul acestui an, au reluat discuţiile şi au făcut-o în cei mai cordiali termeni. Ţara sa îşi doreşte "relaţii excelente" cu vecinul irakian, a declarat şeful diplomaţiei saudite Adel al-Jubeir cu ocazia vizitei efectuate la Bagdad, în luna februarie, premierului irakian Haider al-Abadi. Arabia Saudită şi Irakul sunt "ţări înfrăţite cu multe interese comune", a afirmat ministrul saudit Al-Jubeir. La rândul său şi premierul Al-Abadi şi-a exprimat dorinţa unor relaţii bune cu regatul saudit. Declaraţii conciliante din partea unor politicieni ale căror state nu au mai întreţinut relaţii diplomatice în ultimii peste 25 de ani, de la invazia Irakului în Kuweit (1990). În semn de protest, Arabia Saudită şi-a retras atunci ambasada de la Bagdad.   

Conform observatorilor, sforile acestei întâlniri ar fi fost trase la Washington după alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte. "Administraţia de la Washington şi-a îndemnat partenerii să depăşească diferenţele în chestiuni mai puţin importante", titrează publicaţia egipteană Al-Ahram Weekly citând surse diplomatice din lumea arabă. Se urmăreşte înfiinţarea unei alianţe arabo-musulmane, căreia i s-ar putea alătura şi Israelul sau Turcia, cu scopul anihilării grupărilor militante pe care SUA le consideră cea mai mare ameninţare în regiune ca miliţiile jihadiste ISIS.

În acelaşi timp, menţionează publicaţia online Al-Monitor, Washington-ul încearcă să încurajeze o alianţă împotriva Iranului - "cel mai mare sponsor al terorismului în lume", conform opiniei ministrului american al Apărării, James Mattis. Înaintea vizitei ministrului saudit al Afacerilor Externe, Adel al-Jubeir, la Bagdad, James Mattis s-a aflat în capitala Irakului.

Atentat ISIS în peninsula Sinai (ianuarie 2015) (picture-alliance/dpa/A. Alyoum)

Atentat ISIS în peninsula Sinai (ianuarie 2015)

Trump şiAl-Sisi

După ani de stagnare economică, marcaţi de scăderea turismului şi de lupta împotriva jihadiştilor, atât în peninsula Sinai cât şi la graniţa cu Libia, Egiptul este grav afectat atât în plan militar cât şi economic. După puciul contra predecesorului lui Al-Sisi, Mohammed Morsi, şi înăbuşirea protestelor populaţiei, Washington-ul a sistat acordarea ajutoarelor militare. Doi ani mai târziu măsura a fost revocată. SUA sprijină anual Egiptul cu 1,3 miliarde de dolari.

În contrapartidă SUA îi cer Egiptului o mai strânsă conexiune cu tabăra sunită. Deşi Egiptul are legături bune şi foarte bune cu partenerii suniţi, Cairo nu s-a exprimat niciodată deschis pentru căderea preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Ca atare, sub acest aspect, ţara se află pe aceeaşi poziţie cu Iranul şi cu  Rusia.

Administraţia de la Washington îşi doreşte această asociere anulată. Egiptul, o ţară cu aproximativ 87 de milioane de locuitori şi cu una dintre cele mai renumite instituţii de învăţământ superior sunite, Universitatea Azhar, se bucură de apreciere în lumea sunită - în ciuda situaţiei sale economice nu tocmai bune. Dacă ar face parte fără rezerve din alianţa sunită pe care SUA o încurajează acum, ţara ar creşte considerabil în importanţa politică, dar şi în tendinţele represive - constatate în prezent la majoritatea statelor sunite. "El controlează ţara într-adevăr", spunea laudativ Donald Trump în toamna anului trecut, referindu-se la politica internă represivă a preşedintelui Al-Sisi.

Barack Obama (Reuters)

Barack Obama

În tradiţia lui Obama

Conform politologului Marc Lynn, de la revista online "War on the Rocks", politica preşedintelui Trump privind Orientul Mijlociu nu se deosebeşte radical de cea a predecesorului său, Barack Obama. Deşi a criticat căderea lui Mohammed Morsi, Obama a consolidat cooperarea, inclusiv pe cea militară, cu Egiptul. Trump combate organizaţia teroristă "Statul Islamic" cu aceleaşi mijloace ca Obama.

În orice caz, privind conflictul din Yemen, Trump a scurtat calea ierarhică militară. Dacă Pentagonul stabileşte să lovească acolo ţinte teroriste, atacurile nu mai necesită aprobarea preşedintelui SUA. Decizii similare ar fi fost luate şi în privinţa Libiei şi Somaliei, transmite CNN.

Într-un punct, totuşi, Trump se deosebeşte de Obama, notează Lynch. "Declaraţiile lui Trump referitoare la musulmani, la islam şi refugiaţi au fost şocante, în toate sensurile, şi vor dăuna relaţiei Americii cu musulmanii din întreaga lume." De aceeaşi părere este şi analistul politic Wael Eskander: "Pericolul se găseşte mai puţin în acţiunile lui Trump şi mai mult în retorica sa, în efectul pe care această retorică îl are asupra anumitor oameni."  

Partenerii arabi ai şefului Casei Albe se străduiesc să ignore această retorică. Încă o mai pot face fiindcă gravitatea situaţiei nu le permite acum şi să mai ridice probleme de stil. În faţa inamicului comun, arabii şi americanii strâng rândurile.

Autor: Kersten Knipp / Claudia Ştefan