1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Trilaterala de la Deauville: Chişinăul nu mai crede în miracole

Rezultatul discuţiilor de marţi, de la Deauville, în problema transnistreană, între cancelarul german, preşedintele Franţei, şi preşedintele rus este comentat diferit de către analiştii politici de la Chişinău şi Moscova

default

Trilterala de securitate de la Deauville

După întâlnirea de la Deauville cu preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi cancelarul german, Angela Merkel, liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, a anunţat că „Rusia va intermedia un dialog de succes între Chişinău şi Tiraspol”, dar a precizat că depinde mult şi de poziţia Republicii Moldova, de cea a Transnistriei, a Uniunii Europene şi a României. El a menţionat că toate aceste părţi „trebuie să adopte o poziţie constructivă". Sintagma utilizată de Medvedev a suscitat interesul analiştilor de la Chişinău, Moscova şi Kiev.

DMITRI MEDVEDEV: „Republica Moldova se află într-o stare de relativă nedeterminare. Acolo urmează să aibă loc alegeri parlamentare şi, în mod firesc, procesul de negocieri în problema transnistreană va putea fi reluat atunci când vor apărea nişte negociatori împuterniciţi. Imediat ce vor avea loc alegerile, cred că avem şanse să reluăm negocierile şi să atingem rezultate. Rusia va ajuta ca aceasta să se întâmple”. (...) „Totuşi, succesul nu depinde doar de Federaţia Rusă, ci în primul rând de poziţia Republicii Moldova, de cea a Transnistriei, României şi de poziţia UE. Toate trebuie să participe la procesul de negocieri şi să aibă abordări constructive”.

Oricat ar părea de straniu, reacţiile optimiste ale analiştilor în ceea ce priveşte eventualitatea soluţionării diferendului transnistrean vin, de data aceasta, de la Moscova şi, parţial, de la Kiev. Publicaţia moscovită „Nezavisimaia Gazeta" scrie că „Moscova se pregăteşte să cedeze Transnistria Uniunii Europene şi să deschidă, astfel, drumul unei Moldove unificate spre spaţiul comunitar".

Analistul politic moldovean, Viorel Cibotaru, admite ipotetic un astfel de scenariu:

„Prieteneşte, Federaţia Rusă aşteaptă ca UE să o preseze. Probabil au ajuns la anumite înţelegeri privind modul şi formatul acestei soluţii finale, iar acum este jucat acel joc diplomatic pentru publicul larg care nu poate „digera” imediat nişte schimbări care s-au produs peste noapte. Şi ca să păstreze anumite aparenţe, ca să nu-şi provoace critici din partea elitelor din Federaţia Rusă, să nu provoace nemulţumirea anumitor cercuri influente – se lansează astfel de declaraţii, pseudo-presiuni, după care Federaţia Rusă să cedeze”.

Totuşi, Viorel Cibotaru crede că, în cazul unui astfel de scenariu, Rusia ar urma să primească ceva în schimb din partea UE:

„Vitalie Călugăreanu: - Cum poate fi interesată Rusia ca să-şi dorească cu adevărat soluţionarea conflictului transnistrean?

Viorel Cibotaru: - Prin obţinerea unui alt statut decât cel existent în arhitectura securităţii europene. Nu există o cale viabilă de implementare a unei soluţii finale a conflictului transnistrean fără un anumit tip de garanţii. Nu există garanţii juridice şi nimeni nu va da aceste garanţii, dar Rusia are nevoie de o acoperire strategică de lungă durată din partea UE şi SUA. În al doilea rând este vorba de facilitarea unor platforme de expansiune a intereselor economice ale Federaţiei Ruse".

Dar ce interes ar avea Germania şi Franţa să răsplătească Rusia pentru a obţine soluţionarea diferendului transnistrean şi reunificarea Moldovei? Ambasadorul Republicii Moldova la Paris, Oleg Serebrian, vede două motive: în primul rând regiunea separatistă transnistreană se află în vecinătatea imediată a Uniunii Europene. Doi: dosarul transnistrean este "mai puţin dificil decât dosarele conflictelor caucaziene".

Pe de altă parte, expertul moldovean în problema transnistreană, Oazu Nantoi, susţine că trilaterala de la Deauville nu poate duce la soluţionarea diferendului transnistrean:

„Eu sunt ferm convins, şi acest lucru mi-a fost confirmat de surse diplomatice, că la Deauville nimic nu va fi semnat. Trebuie să ţinem cont de faptul că diferendul transnistrean în genere nu are soluţii rapide. Este vorba despre un dialog diplomatic, care nu promite soluţii spectaculoase".

Dar ce a avut în vedere Dmitri Medvedev atunci când a spus că şi România trebuie să participe la soluţionarea diferendului transnistrean şi să aibă „o poziţie constructivă”? Un răspuns parţial la această întrebare găsim în comentariul apărut în „Nezavisimaia Gazeta". Potrivit ziarului moscovit, „soluţionarea conflictului presupune retragerea militarilor ruşi de pe teritoriul transnistrean, după care României i-ar reveni misiunea de a scăpa de o parte a armelor convenţionale".

La rândul său, directorul Centrului pentru studierea societăţii civile din Kiev, Vitali Kulik, susţine că problema transnistreană ar putea fi rezolvată prin reanimarea eşuatului „Memorandum Kozak" de federalizare a Republicii Molodva. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Voloşin, a menţionat, însă, că soluţionarea diferendului transnistrean ar putea avea loc în 2013, când Ucraina va prelua preşedinţia anuală a OSCE.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Ovidiu Suciu