Trecutul totalitar al fostei Germanii de Est: Între idealizare şi ignoranţă

La Dresda a fost organizat din acest motiv un simpozion despre regimul comunist est-german, care a reunit elevi din mai multe oraşe.

Două familii stau la poveşti în sufrageria unui apartament din fosta Germanie de Est a anilor 80. Atmosfera idilică este înşelătoare: una dintre familii o spionează pe cealaltă, iar în mijlocul cinei liniştite apare şi dirigintele mezinului, pentru a deplânge atitudinea "antisocialistă" a elevului.

Aceste scene fac parte dintr-o scurtă piesă de teatru scrisă şi regizată de un grup de 15 elevi din clasa a 11-a a unui liceu din Hoyerswerda. Povestea este fictivă, dar ar fi putut să se petreacă în orice sufragerie est-germană în timpul regimului comunist. Pentru a se documenta înainte de a scrie piesa, elevii au purtat discuţii cu numeroşi cetăţeni ai fostei Germanii de Est, inclusiv cu o serie de foşti deţinuţi politici. La fel ca în piesa de teatru, mulţi dintre ei au fost denunţaţi chiar de proprii lor prieteni de familie. Cu toate acestea, mulţi dintre cetăţenii fostei Germanii de Est, dar şi din vestul Republicii Federale, par să ignore aceste realităţi cutremurătoare ale istoriei naţionale. Hubertus Knabe, directorul memorialului Berlin-Hohenschönhausen, este nedumerit de această atitudine:

"Este foarte ciudat, că un sistem pe care majoritatea oamenilor îl urau şi îl respingeau în mod sincer, poate să fie prezentat astăzi într-o lumină atât de favorabilă. De ce, oare, stau lucrurile astfel? În primul rând, pentru că făptaşii nu au fost pedepsiţi, în timp ce multe victime au fost chiar ignorate."

"Mulţi elevi nu pot diferenţia între democraţie şi dictatură"

Absenţa unei confruntări reale cu trecutul totalitar duce, pe termen lung, la idealizarea fostei Germanii de Est - aceasta este şi concluzia simpozionului de la Dresda. Klaus Schröder de la Universitatea din Berlin a prezentat în acest context un studiu realizat pe baza unor chestionare la care au răspuns peste 5.500 de elevi.

"Aspectul negativ este, că mulţi elevi nu pot diferenţia între democraţie şi dictatură. Pe de altă parte, puţinii elevi care ştiu mai multe despre realităţile din fosta Germanie de Est, au o atitudine cât se poate de critică faţă de trecutul totalitar. Astfel, concluzia este clară: avem nevoie de ore de istorie mai vii şi mai apropiate de realitate", a explicat Klaus Schröder.

Licenii din localitatea Hoyerswerda confirmă opinia lui Schröder: după pregătirile pentru piesa de teatru prezentată la Dresda şi discuţiile purtate cu disidenţii din fosta Germanie de Est, imaginea lor asupra trecutului totalitar s-a schimbat în mod radical, nemafiind loc pentru idealizările periculoase.