1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Tratatul moldo-român privind regimul frontierei poate rămâne neratificat

Judecând după reacţiile unor actori politici importanţi de la Chişinău, ratificarea acordului de către viitorul Legislativ al Republicii Moldova ar putea fi problematică.

default

Punctele de divergenţă dintre experţii moldoveni şi români care au negociat Tratatul timp de 19 ani au constat, cât n-ar fi de straniu, în găsirea numelui acestui document - o titulatură care să convină ambelor părţi, România nefiind de acord cu un "tratat de frontieră" aşa cum era reclamat el de către forţele politice de la Chişinău. Acum, când puterea politică în Republica Moldova este deţinută de o Alianţă pentru Integrare Europeană, discuţiile s-au purtat din perspectivă europeană şi s-au finalizat rapid. Premierul moldovean Vlad Filat:

„Acest document este semnat, evident, într-un context european şi urmează să aducă reglementări europene. Noi privim cu mare responsabilitate perioada următoare având în vedere şi faptul că România urmează să facă parte foarte curând din spatiul Schengen. Administrarea la frontiera spaţiului Schengen presupune responsabilitate, presupune asigurarea securităţii şi a unei administrări eficiente”.

Nu toţi colegii de alianţă ai lui Vlad Filat susţin, însă, semnarea Tratatului privind regimul de frontieră cu România. Liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, a declarat că Vlad Filat pur şi simplu îşi face publicitate electorală şi că nu s-a consultat cu partenerii de coaliţie înainte de a semna documentul: „Trebuia semnat mai întâi un Tratat politic de bază. Cred că este mai mult un truc electoral. Documentul semnat nu rezolvă problemele pe care le are astăzi Republica Moldova”.

Tot asupra semnării unui tratat politic de bază moldo-român insistă şi opziţia comunistă de la Chişinău, căreia sondajele îi oferă o pondere importantă în viitorul Parlament. Exponentul Partidului Comuniştilor, Ion Ceban, a spus că România a semnat acest tratat, deoarece vrea să intre în spaţiul Schengen şi că asupra Bucureştiului s-ar fi exercitat presiuni din afară:

„Ar fi trebuit ca noi cu dumneavostră să vedem textul acestui document. Cu trei săptămâni înainte de a alege, nu ştim ce se semnează, nu cunoaştem textul acestui document, nu ştim condiţiile şi nu ştim dacă este conform legislaţiei internaţionale. Cu certitudine că nu este ceea ce are nevoie Republica Moldova, adică un tratat de bază şi tratatul cu privire la frontiera de stat".

În aceste condiţii, unii experţi anticipează posibile probleme la ratificarea tratatului semnat luni la Bucureşti. Totul va depinde de configuraţia politică a viitorului Parlament de la Chişinău.

Pe de altă parte, ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca, a menţionat că tratatul semnat nu se referă direct la recunoaşterea frontierelor de stat:

„Din punctul de vedere al României, frontiera dintre Republica Moldova şi România este recunoscută prin efectul de stat succesor pe care Republica Moldova îl are în raport cu România. Este vorba anume de frontiera fostei URSS".

Cancelarul german Angela Merkel a declarat în cadrul vizite întreprinse la Bucureşti, în luna octombrie, că semnarea Tratatului privind regimul frontierei cu Moldova ar fi "un pas în direcţia bună", în contextul relaţiei UE cu vecinatatea estică. Prezent luni la summit-ul Dunării desfăşurat la Bucureşti, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat semnarea Tratatului moldo-român.

Documentul semnat de Vlad Filat şi Teodor Baconschi are 9 capitole care se referă la traseul frontierei de stat, marcarea şi întreţinerea acesteia, pescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului şi protecţia mediului la frontiera de stat.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Petre M. Iancu