1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Tratatul de la Lisabona vs. Constituţie

Tratatul de la Lisabona are un indiscutabil deficit de democraţie şi anulează puterea parlamentelor naţionale. Acestea sunt ideile principale pe care le incriminează numeroşii contestatari ai tratatului în Germania.

default

Tratatul a fost ratificat de majoritatea ţărilor Uniunii, mai puţin Irlanda.

Luni, Curtea Constituţională de la Karlsruhe a început să analizeze în ce măsură tratatul de la Lisabona este compatibil cu constituţia Germaniei. În aşteptarea verdictul final al judecătorilor, polemicile continuă.

Judecătorii Curţii Constituţionale din Germania şi-au îndeplinit misiunea. Au verificat în ce măsură Tratatul de la Lisabona, respins acum câteva luni de irlandezi, intră sau nu în contradicţie cu constituţia ţării. În aşteptarea concluziei finale, discuţiile pro şi contra tratat îşi continuă cursul firesc atât în mass-media germane, cât şi în spaţiul politic.

În pofida ratificării cu majoritate covârşitoare a tratatului în cele două camere ale parlamentului german, documentul nu are nici un fel de legitimitate. Şi asta pentru că în cele mai multe state europene, ratificarea lui s-a făcut fără consultarea populaţiei. Această idee este susţinută de reprezentanţii Stângii germane, care în luna aprilie a anului trecut au votat împotriva tratatului de la Lisabona.

Reverberaţiile verdictului pe care îl vor pronunţa judecătorii Curţii Constituţionale de la Karlsruhe, care timp de două zile au luat sub lupă controversatul tratat, sunt deosebit de importante. Gregor Gysi de pildă, şeful Stângii, şi-a manifestat optimismul cu privire la ultimul cuvânt ce va fi pronunţat în această chestiune.

„Să vă dau un exemplu. Dacă se vor opera modificări ale codului penal la nivel european, acestea vor fi valabile şi în Germania. Mai exact, dacă parlamentul german spune că un anumit lucru nu contravine legii, iar Europa spune contrariul, atunci Germania trebuie să se conformeze. Avem mari semne de întrebare cu privire la această chestiune.”, spune Gregor Gysi.

Tratatul de la Lisabona n-a scăpat de altfel nici de critica lui Hans-Christian Ströbele, membru al partidului Verzilor germani. Ströbele a votat însă în favoarea tratatului pe motiv ca acesta, în pofida semnelor de întrebare pe care le ridică, consolidează drepturile Parlamentului European. Trebuie însă găsită o modalitate care să permită parlamentului german să spună „nu” unei decizii luată la nivel european. În caz contrar, spune Stroebele, „riscam sa ne transformăm în simpli notari, executanţi de ordine.”

De cealaltă parte, liberalii nu consideră nici ei că Tratatul de la Lisabona este unul suficient de bun. Poziţia lor este însă sensibil diferită de cea pe care o au celelălalte formaţiuni politice din Bundestag. Guido Westerwelle, şeful democrat-liberalilor, a vorbit despre Europa unită ca garant al păcii şi prosperităţii.

„Europa nu este doar o comunitate economică, în interiorul căreia circulă o singură monedă de schimb. Mulţi uită atunci când critică Europa – şi o fac pe bună dreptate – că dorim să creăm Europa pentru a exista pace pe acest continent.”, a spus Westerwelle.

O mare problemă a textului tratatului de la Lisabona este limbajul extrem de tehnic şi greu de înţeles în care a fost conceput. Privitor la acest aspect, Christian Stroebele a conchis că textul „abia poate fi înţeles de un jurist, şi este aproape imposibil de înţeles pentru mulţi parlamentari.”