1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Tratatul de la Lisabona, subiect dominant la summitul UE

Tergiversarea ratificării Tratatului de la Lisabona de către preşedintele ceh Vaclav Klaus va domina summitul european programat pentru joi şi vineri, la Bruxelles.

default

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, crede în ratificarea Tratatului de la Lisabona

Reuniunea şefilor comunitari de stat şi de guvern este prima după alegerile europene din vară şi ar trebui să aducă şi o clarificare în privinţa formei viitoarei Comisii.

Agenda europeană a momentului stă în umbra politicului, temele care contează cu adevărat fiind declasate în special de încăpăţânarea cu care preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, descoperă puncte nevralgice în forma cvasi-unanim acceptată a Tratatului Constituţional şi le atacă frontal, sub rezerva protecţiei intereselor naţionale.

În condiţiile date, şefii de stat şi de guvern care se reunesc pentru Consiliul European de toamnă, la Bruxelles, vor putea lua în discuţie diversele noutăţi aduse de acordul de la Lisabona numai în cadru neoficial.

De fapt, obiecţiile lui Klaus (una dintre ele vizând garanţii privind blocarea oricăror posibile revendicări ale germanilor sudeţi care au părăsit Cehia după al doilea război mondial) fac subiectul cinei comune de la sfârşitul primei zile a Consiliului; o discuţie fără substanţă însă, deoarece textul Tratatului de la Lisabona a fost depus spre judecare la Curtea Constituţională de la Brno, iar aceasta urmează să se pronunţe abia săptămâna viitoare, marţi. Iar Klaus a anunţat că nu se va pronunţa în nici un caz înaintea instanţei.

Tschechien EU Vaclav Klaus Pressekonferenz in Prag

Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, oaia neagră a UE

Posturile în viitorul Executiv comunitar fac şi ele subiectul negocierilor purtate la Bruxelles, zilele acestea. Mandatul actualei Comisii expiră la sfârşitul lunii, Jose Manuel Durao Barroso aşteptând, deocamdată, ca statele membre să convină asupra distribuirii pe naţiuni a portofoliilor de comisari.

O dispută aprinsă, cu cel puţin cinci-şase candidaţi, se poartă pentru funcţia de responsabil cu diplomaţia europeană; noii funcţii (cu valoare de vicepreşedinte al Comisiei) îi sunt alocate libertăţi sporite şi un control asupra unui buget consistent.

Dacă Cehia va deveni parte semnatară a acordului de la Lisabona, pentru următorul summit, special, programat să se desfăşoare la 11 şi 12 noiembrie, se are în vedere desemnarea titularului noului post suprem de preşedinte al Uniunii Europene.

Candidatul cel mai des evocat este ex-premierul britanic Tony Blair - care se bucură de sprijin relativ larg dar nu întruneşte unanimitatea simpatiilor europene.

Premierul suedez Frederick Reinfeld, reprezentantul ţării ce deţine Preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, încearcă să obţină, cu această ocazie, un acord privind un mandat comun şi unic la conferinţa dedicată climei ce se va desfăşura la Copenhaga în decembrie.

Mai cu seamă chestiunile de natură financiară provoacă divergenţe între membrii UE. Polonia, de exemplu, solicită finanţare pentru trecerea pe conservare - cu alte cuvinte, pentru închiderea minelor de cărbuni; există voci în Uniune care apreciază, însă, că o astfel de asistenţă ar inspira China să condiţioneze financiar negocierile ce se vor purta la întâlnirea din capitala Danemarciei.

Autor: Crstian Ştefănescu
Redactor: Medana Weident