1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Tratatul de la Lisabona, dezbateri post-factum

La Berlin s-a discutat, in cadrul Forumului "Constitutionis Europae", despre noul Tratat de la Lisabona, semnat la inceputul lui decembrie.

default

Semnarea noului tratat UE, la Lisabona

Jo Leinen, social-democrat si membru in Parlamentul European, e de parere ca Uniunea Europeana are nevoie de decizii comune luate la Bruxelles, care sa-i asigure functionalitatea.

Tratatele de la Roma din 1957, au stabilit o uniune economica intre sase dintre cele mai puternice state europene la acea vreme. Acestea propuneau o piata comuna libera, care sa intareasca puterea economica a membrilor ei. In 1993, Comunitate Economica Europeana a devenit Uniunea Europeana, iar Uniunea Europeana s-a extins treptat ca suprafata, dar in acelasi timp s-a restrans din punctul de vedere al regulamentelor, de la un tratat la altul.

Tratatul recent de reforma de la Lisabona, a dorit initial semnarea unei Constitutii Europene, aceasta nefiind posibila, deoarece Franta si Olanda au respins-o prin referendum, cu 55%, respectiv 61% impotriva. Insemnatatea aceste comunitati in Europa s-a schimbat deci, fata de ceea ce era panificat initial: puterea politica a Uniunii Europene a devenit tot mai mare, la nivel global, iar cea administrativa, din ce in ce mai mare asupra statelor membre. De aici si euroscepticismul, aratat de-a lungul timpului de anumite grupuri de interese.

Social-democratul german, si membru in Parlamentul European, Jo Leinen, a declarat la Berlin ca tarile care nu au acordat o sansa Constitutiei Europene, au reprezentat o frana pentru o functionae optima a Uniunii. El a mai considerat foarte important faptul ca prin Tratatul de la Lisabona, puterea de decizie a statelor membre va fi masurata in functie de numarul populatiei acestora.

Prin Tratatul de la Lisabona, sistemul de vot va lua in considerare numarul populatiei statelor membre, iar in 50 de domenii administrative, votul unanim va fi inlocuit cu votul majoritar. Aceasta miscare va limita bineinteles politica nationala in favoarea politicii europene a anumitor tari membre, care se vor afla in minoritate. Tratatul a dat validitate Charter-ului de Drepturi Fundamentale, va stabili un presedinte al Comisiei Europene cu un mandat de doi ani si jumatate, ce se poate reinnoi, si un Ministru de Externe, care va reprezenta Uniunea Europeana pe plan mondial.

Jo Leinen a declarat: "Este pentru prima data, cand (prin Charter-ul Drepturilor Fundamentale) cetatenii europeni vor putea sa-si ceara drepturile in fata Curtii Europene de Justitie, la Luxembourg." Acesta a mai declarat ca cei 27 de membri ai Uniunii au nevoie de decizii comune, pentru a funciona, iar altii sunt de parere ca tocmai aceste decizii comune, bazate pe puterea majoritatii, vor fi cele care vor pune in pericol functionarea ei.

Acest document complicat, numit Tratatul de la Lisabona, pe care, ca sa-l intelegi trebuie sa citesti toate tratatele precedente, a starnit din nou intrebari si chiar controverse, legate de cat timp vom mai putea vorbi de identitate si suveranitate nationala, sau unde ar trebui sa stea limita puterii Uniunii. Va functiona acest sistem in care unele state vor fi obligate sa faca ceea ce altele vor, prin votul majoritatii? Revista The Economist a scris recent ca adevaratele efecte ale unui tratat se vad abia dupa multi ani.