Tratatul de la Lisabona şi viitorul UE

Faptul că irlandezii au respins prin referendum tratatul de la Lisabona a fost un şoc pentru restul statelor comunitare, iar premierul irlandez Brian Cowen a încercat în zadar să privească cu optimism spre viitor.

„Suntem unanim de acord că Irlanda are acum nevoie de timp pentru a analiza rezultatele şi pentru a căuta soluţii”, a declarat Cowen la câteva zile după referendumul din Irlanda.

Dar oare ce soluţii există? Tratatul de la Lisabona este a doua încercare a statelor comunitare de a iniţia o reformă a instituţiilor europene. Primul tratat a fost respins prin referendum de Franţa şi Olanda. Ca urmare, cancelarul german Angela Merkel a propus în calitate de preşedinte a Consiliului European, o nouă variantă a acestuia, care s-a lovit însă de aceleaşi piedici ca şi primul tratat.

Respingerea acordului încheiat la Lisabona de către Irlanda a confirmat temerile criticilor, iar reforma Uniunii Europene este în prezent blocată. Jo Leinen, preşedintele Comisiei de Afaceri Constituţionale în Parlamentul European, atrage atenţia că lipsa unui tratat în vigoare pune în pericol dezvoltarea Uniunii Europene.

„Blocarea tratatului de reformă duce la blocarea integrării de noi state în Uniunea Europeană. Croaţia ar fi prima victimă a unei blocade, urmată de alte state balcanice dar şi de Turcia. Cred că nemulţumirea privind eşecul reformei instituţiilor comunitare este atât de mare încât aderarea şi integrarea de noi state în Uniunea Europeană este în prezent imposibilă”, a declarat Leinen.

Următoarea ţară care va trebui să ratifice prin referendum tratatul de la Lisabona este Cehia. Curtea Constituţională de la Praga a aprobat deja tratatul de reformă, însă statele comunitare aşteaptă rezultatul referendumului. Iar în cazul în care majoritatea cehilor spun „da” tratatului, preşedintele Cehiei Vaclav Klaus este un nou factor de risc, el fiind un potrivnic declarat al acordului încheiat la Lisabona.

Iar în urma modificărilor aduse tratatului de la Lisabona Irlanda a anunţat că va repeta referendumul în anul 2009.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, care deţine în prezent preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European, se arată optimist: „Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso şi cu mine suntem mulţumiţi de eforturile pe care le-am depus privind tratatul de la Lisabona. În acest context ţin să amintesc şi de rolul decisiv jucat de Angela Merkel. Sper că având în vedere atât modificările aduse tratatului de la Lisabona cât şi criza economică internaţională, Irlanda va înţelege că are nevoie de Europa aşa cum şi Europa are nevoie de Irlanda.”