Tranzacţiile financiare din Europa, aproape de a fi taxate

Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, nu a renunţat la ideea taxării tranzacţiilor financiare, o iniţiativă fără sorţi de izbândă anul trecut şi care în prezent este respinsă categoric de americani. Oficialul german, căruia în acest demers i s-a alăturat omologul francez Francois Baroin, doreşte rediscutarea propunerii de taxare a tranzacţiilor financiare, dacă nu la nivel global, cum s-a dorit anterior, cel puţin la nivel european.

America, împotrivă

Prezent la reuniunea din Polonia, Timothy Geithner, şeful Trezoreriei americane, a reiterat poziţia de neclintit a Americii în această chestiune, anume aceea de a nu taxa pieţele financiare. Cu toate acestea, Franţa şi Germania par a avea o poziţie comună, contrară Statelor Unite. Washingtonul, după cum a spus însuşi liderul de la Casa Albă, ar prefera ca persoanele care câştigă mai mult de un milion de dolari anual să plătească cel puţin la fel de mult, procentual, cât plătesc contribuabilii din clasa de mijloc.

"Nu a m-a surprins că Tim Geithner nu a spus spontan că ideea noastră este cea care ar putea rezolva toate problemele. Este însă clar că UE doreşte crearea acestui tip de impozit", a declarat finanţistul şef al Germaniei.

De altfel, Comisia Europeană a prezentat un proiect de lege în acest sens. Documentul a fost însă privit cu vizibil scepticism de către Marea Britanie, care se teme că, odată intrată în vigoare taxarea tranzacţiilor financiare, Londra ar avea de suferit. Aceeaşi reticienţă a fost afişată şi de alte ţări, precum Italia sau Polonia.

În cel mai rău caz, dacă ideea nu va putea fi impusă la nivelul întregii Europe, ea ar trebui să devină realitate cel puţin în grupul euro, spune Schäuble. Taxarea tranzacţiilor financiare ar trebui, conform germanului, să aducă înapoi în vistieriile statelor europene banii cheltuiţi anterior pentru salvarea băncilor şi companiilor de asigurări. În plus, afacerile financiare extrem de riscante ar urma să fie atât de aspru taxate - cel puţin în zona euro - încât ele să nu mai merite efortul celor aflaţi în spatele lor.

Grecia, din nou în centrul atenţiei

În privinţa Greciei, noutăţile sunt puţine. Berlinul a subliniat încă o dată faptul că Atena trebuie să îşi îmbunătăţească datele economice. Dacă grupul de control constituit de FMI, Banca Centrală Europeană şi UE va constata că Grecia nu a progresat, următoarea tranşă de împrumut în valoare de opt miliarde de euro ar putea fi blocată.

Într-un interviu acordat Deutsche Welle, şeful grupului euro, Jean-Claude Juncker a declarat că este prematură afirmaţia conform căreia Grecia nu va mai primi un nou împrumut. "Aşteptăm să vedem ce se întâmplă, nu vrem să speculăm", a spus Juncker.

Veşti ceva mai bune vin din Portugalia şi Irlanda, ţări în care programele de austeritate par a da roadele aşteptate şi care, conform oficialilor europeni, ar merge pe drumul cel bun, al însănătoşirii economice. Cele două state au primit 150 de miliarde de euro sub formă de credite din fondul european de stabilitate.

Autor: Bernd Riegert / Vlad Drăghicescu
Redactor: Robert Schwartz