1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Transparenţă şi încredere

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a anunţat că va relua procedura pentru desemnarea procurorilor şefi, venind astfel în întâmpinarea solicitării preşedintelui Traian Băsescu.

Gestul ministrului este de natură nu doar să salveze coabitarea, dar şi să ofere numirii procurorilor un plus de credibilitate. Este bine ca principalii actori, guvernul şi preşedintele, să cadă de acord asupra procedurilor şi persoanelor, după cum este bine că ministrul a promis mai multă transparenţă. „Actualei proceduri nu i s-a reproşat nimic, decât că a fost lipsită de transparenţă. Dacă transparenţă înseamnă prezenţa televiziunilor o vom face aşa”, a declarat ministrul Mona Pivniceru.

Putem spune că, în sfârşit, s-au făcut progrese la acest capitol pe care şi Comisia Europeană îl priveşte cu multă atenţie. De fapt, solicitarea referitoare la transparenţă a venit pentru prima dată de la Comisia de la Bruxelles, care nu a ascuns că nutreşte o anumită neîncredere faţă de intenţiile guvernului de la Bucureşti. Liderii USL au fost nevoiţi să-şi calce pe inimă şi să înghită „afrontul”, căci pur şi simplu nu exista nicio altă ieşire din acest impas. Dacă guvernul ar fi continuat să ignore solicitările privitoare la transparenţă, Comisia ar fi arborat pe mai departe aceeaşi circumspecţie, cu efecte negative asupra raportului MCV.

Ar trebui să remarcăm un aspect: în ciuda sprijinului acordat în timpul crizei din vara anului trecut, Comisia Europeană nu a apreciat niciodată că administraţia preşedintelui Traian Băsescu ar fi fost ireproşabilă, ca dovadă că a continuat an de an să redacteze rapoarte negative privind starea Justiţiei. Timp de 8 ani de zile democrat-liberalii nu au reuşit să ridice MCV în ciuda eforturilor şi, pe alocuri, a ameninţărilor voalate. Parlamentul, dominat de majoritatea guvernului Boc, a avut mereu atitudini ambivalente faţă de imunitatea în faţa Justiţiei. Chiar dacă se făcuseră progrese importante faţă de situaţia anterioară, au existat totuşi episoade contestabile, aşa cum a fost votul împotriva percheziţiei informatice în cazul deputatei Monica Iacob Ridzi şi a altuia din acelaşi partid.

În sfârşit, în ciuda faptului că la Bucureşti înalţii demnitari ai statului erau de părere că li se caută nod în papură cu scopul blocării dosarului Schengen, Comisia a continuat să formuleze rezerve. MCV a reprezentat în ultimii ani o asigurare în faţa unei ţări cu foarte multe probleme complicate dintre care unele ieşite din tipare, aşa cum este numărul mare de infracţiuni comise în vestul Europei de cetăţenii români.

Aşadar MCV pretinde o rezistenţă de cursă lungă. Dar chiar şi în aceste condiţii în care nimeni nu poate spera ridicarea monitorizării la toamnă, nu se cuvenea ca guvernul să înceapă rău. Şi aşa consolidarea imunităţii parlamentare din cadrul legii statutului a provocat un scandal care se va regăsi în raportul de ţară. Procurorii şefi reprezintă însă o problemă şi mai sensibilă. Conducerea DNA şi a Parchetului general trebuie să dea impresia de sobrietate, competenţă şi siguranţă de sine. Pentru Comisia de la Bruxelles va fi important de asemenea să se încredinţeze că aceştia nu vor fi „procurorii USL”.