1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Traian Băsescu susţine linia integraţionistă

Alegerea unui nou preşedinte al Comisiei este prefaţată inevitabil de o nouă dispută cu privire la sensul general pe care ar trebui să-l urmeze Uniunea Europeană.

Preşedintele Traian Băsescu a dat de înţeles înaintea plecării la Bruxelles că susţine candidatura lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene. Şeful statului nu a pronunţat niciun nume, dar s-a înţeles foarte clar din context: ”Prima şansă o are un reprezentant al PPE şi noi vom susţine acest lucru fără rezerve”.

În general şefii de stat din UE nu s-au pronunţat în privinţa candidaţilor, cu excepţia celor care au avut interesul să exprime de pe acum opoziţia lor categorică. Este vorba în primul rând de premierul britanic David Cameron, care a spus recent că instalarea lui Juncker în fruntea Comisiei ar fi ”cu totul inacceptabilă”. În opinia sa, fostul premier din Luxemburg este prea federalist şi i-ar strica strategia privitoare la referendumul legat de apartenţa la Uniunea Europeană. Dacă liderul UKIP, Nigel Farage, a pledat pentru organizarea grabnică a unei consultări populare, prim-ministrul conservator a promis că va renegocia relaţia Marii Britanii cu UE şi că va organiza un referendum abia în 2017, dacă va fi reales. David Cameron se teme însă că nu va putea trata nimic cu o Comisie condusă de Jean-Claude Juncker şi ar dori pe cineva dispus să sprijine un statut special pentru Marea Britanie.

Un al doilea opozant declarat este premierul Ungariei, Viktor Orban, care a exprimat în mod constant opoziţia sa faţă de autoritatea Comisiei de la Bruxelles. Într-un interviu din toamna anului trecut, premierul Ungariei spunea: "Pe măsură ce îmbătrânesc, devin tot mai sceptic. Valorile sunt mai importante decât banii. Suveranitatea naţională a devenit pentru mine tot mai importantă. (...) Avem nevoie în Europa de un nou tratat”. Aşadar Viktor Orban a devenit de mai multă vreme un aliat al Marii Britanii în efortul ei de a rezista, după cum s-a exprimat el, ”tendinţei înfricoşătoare a celor de la Bruxelles de a devora suveranitatea naţională”. (The Telegraph, 15 oct 2013)

Poziţia sa e destul de clară şi probabil că David Cameron nu are la ora actuală un aliat mai bun, cu atât mai mult cu cât FIDESZ face parte din PPE. Pe de altă parte, relaţia Budapestei cu Comisia de la Bruxelles a fost extrem de încordată în ultimii ani din multe motive şi instalarea lui Jean-Claude Juncker nu oferă, aparent, nicio perspectivă de relaxare.

Premierul britanic David Cameron

Premierul britanic David Cameron

Chiar dacă britanicii au interesul lor distinct, totuşi argumentele invocate de premierul britanic David Cameron în cadrul consultărilor pe care le-a avut înaintea cinei de marţi seara de la Bruxelles sună în contextul politic actual destul de convingător. În Marea Britanie, UKIP a câştigat alegerile europene şi locale, ameninţând să devină o forţă politică naţională. In Franţa FN a câştigat în premieră alegerile europene, în Italia Mişcarea 5 Stele e pe locul doi, în Grecia partidul lui Alexis Tsipras se află în frunte şi chiar şi în Germania euroscepticii (AfD) au ajuns la 7%. În opinia lui David Cameron, Europa ar trebui să oprească motoarele integraţioniste şi să ofere ţărilor un răgaz tocmai cu scopul de a nu compromite cu totul Uniunea. Un nou puseu federalist ar fi de natură să arunce totul în aer. Bineînţeles că raţionamentul lui David Cameron poate fi privit ca o abilă strategie de a-şi promova propriul interes, dar el dă de gândit.

Din acest moment ne putem aştepta să apară anumite neînţelegeri, căci euroscepticii moderaţi ca premierul Marii Britanii vorbesc despre necesitatea unei schimbări şi a unei reforme, iar integraţioniştii la rândul lor folosesc acelaşi vocabular, deşi au în vedere ceva cu totul opus. Preşedintele Franţei Francois Hollande, a cărui poziţie rămâne ceţoasă, afirma şi el nevoia unor reforme căci, după cum se exprima în ajunul reuniunii de la Bruxelles: ”Europa a devenit de neînţeles” şi ”Acest lucru nu mai poate să dureze”.

La reuniunea de aseară, în cuvântul său de deschidere, preşedintele Consiliului, Herman van Rompuy a spus cu privire la recentele alegeri: ”Peste tot alegătorii au dat un mesaj puternic. Imaginea de ansamblu ne arată o combinaţie de continuitate şi de schimbare.” Tot el adăuga însă că, în contextul redresării economice actuale, ”avem nevoie de o agendă pozitivă pentru Uniunea Europeană ca întreg”.

Este clar aşadar că desemnarea unei persoane în fruntea Comisiei nu are sens mai înainte ca membrii Consiliului să se exprime asupra unei strategii de viitor.