1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Traian Băsescu nu acceptă un Nürnberg al comunismului

Preşedintele a preluat ieri o serie de recomandări din Raportul Comisiei Tismăneanu referitoare la măsurile practice care urmează să fie luate în urma actului de condamnare a Comunismului. Băsescu nu şi-a însuşit însă toate concluziile.

Palatul Parlamentului sau Casa Poporului?

Palatul Parlamentului sau "Casa Poporului"?

Preşedinta Academiei Civice, Ana Blandiana, a susţinut că fără aplicarea recomandărilor din Raport actul condamnării comunismului nu va avea o eficacitate deplină. Ana Blandiana a mai amintit publicului că preşedintele Emil Constantinescu rostise un discurs asemănător, dar nu în faţa Parlamentului, ci la Sighet, ceea ce ar face ca gestul actualului Preşedinte să pară doar o reeditare cel mult amplificată a unui gest mai vechi.

Într-adevăr, multă lume este de părere că recomandările reprezintă o parte esenţială şi fără de care condamnarea comunismului ar părea mult diminuată, dacă nu chiar amputată.

Băsescu nu a preluat toate recomandările

Cea ce este însă de remarcat e faptul că recomandările din raport nu au fost preluate în întregime de preşedintele Traian Băsescu. Ca şef al statului Traian Băsescu a preluat numai ce a crezut de cuviinţă şi ceea ce i s-a părut politic vorbind realizabil şi convenabil.

Preşedintele a recomandat, aşadar, mai multe acţiuni comemorative privind înfiinţarea unui muzeu, organizarea unor conferinţe, depotrivă cu o activitate pedagogică privind scrierea unui manual despre crimele comunismului, burse pentru tinerii cercetători ai domeniului şi aşa mai departe.

Modificări propuse de Traian Băsescu

Sub aspect legislativ, Preşedintele a recomandat să se găsească formele necesare pentru ca vechile condamnări politice să fie anulate. El a propus, de asemenea, ca cetăţenilor români cărora le-a fost răpită cetăţenia să le fie redată din oficiu. Traian Băsescu nu a făcut o trimitere la o persoană anume, dar Raportul Tismăneanu la acelaşi punct face trimitere expresă la Paul Goma.

În sfîrşit, dar nu în ultimul rînd, Preşedintele a cerut modificarea legii arhivelor, în aşa fel încît, orice cercetător să aibă acces la documentele de pînă în decembrie 1989. Ele sînt secrete deocamdată, în virtutea unei legi care le conservă timp de 40 de ani.

Dar ce a nu a preluat Preşedintele?

Am putea spune că Traian Băsescu s-a ferit de recomandările tari. El s-a ferit să preia acele măsuri juridice care ar fi putut duce la organizarea unui Nüremberg al comunismului. În Raport însă se cere fără echivoc“declararea crimelor şi abuzurilor regimului comunist – în baza dovezilor existente – ca fiind crime împotriva umanităţii şi, în consecinţă, imprescriptibile juridic”.

Lustraţia refuzată din nou

Preşedintele a refuzat iarăşi legea lustraţiei, dar şi alte măsuri justiţiare cum ar fi suspendarea pensiilor grase ale foştilor comunişti şi securişti. Foştii demnitari ai regimului comunist nu au, la drept vorbind, nici un motiv să intre în panică. Preşedintele s-a limitat în linii mari la componenta simbolică a condamnării comunismului.

Băsescu a evitat o paralelă cu Holocaustul

În sfîrşit, preşedintele Traian Băsescu, s-a ferit să creeze un paralelism prea strict între crimele comuniste şi Holocaust, între condamnarea comunismului şi a nazismului. În consecinţă, ela ignorat recomandări cum ar fi acelea legate de condamnarea penală a negaţionismului sau interzicera unor simboluri ca secera şi ciocanul.

Am putea spune, în consecinţă, că preşedintele Traian Băsescu a făcut ieri mai mult decît preşedintele Emil Constantinescu, dar mai puţin decit i-au solicitat grupările anticomuniste din societatea românească.

  • Data 19.12.2006
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2x7
  • Data 19.12.2006
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2x7