1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Traian Băsescu şi schimbarea orange la faţă a României

Cum arată victoria lui Băsescu din perspectiva presei apusene?

Noua faţă a României. Traian Băsescu după istorica victorie a sa şi a întregii ţări

Noua faţă a României. Traian Băsescu după istorica victorie a sa şi a întregii ţări

Pe occidentali revoluţia de catifea ucraineană i-a surprins rău. Cine se aştepta să nu se mai găsească nimeni (poate cu excepţia unora dintre românii din vestul Europei) care să înţeleagă, în apus, magnitudinea schimbării petrecute la Bucureşti s-a înşelat amarnic. O serie întreagă de experţi îşi etalau marţi, în presa vesteuropeană, buna cunoaştere a României.

La Copenhaga, ziarul Information trece direct la esenţial: modul în care s-a derulat scrutinul de balotaj e un motiv de bucurie. Fiindcă în ciuda relatărilor privind fraudarea sistematică a primului tur al alegerilor, a reuşit două săptămâni mai târziu, un vot corect. Aceasta, scrie ziarul danez, e o ştire bună pentru o ţară care n-a încetat să aibă probleme cu democraţia în toţi cei 15 ani care s-au scrus de la prăbuşirea comunismului. Noua evoluţie e promiţătoare pentru România, chiar dacă viitorul nu va fi lipsit de probnleme, iar vmajoritatea extrem de subţire a noului preşedinte, democrat-liberal trădează existenţa unei ţări divizate. Ar putea eşua reformele propuse de Băsescu? Da, e de părere editorialistul scandinav, dacă, după cum notează el, preşedintele, guvernul şi UE nu vor reuşi împreună să le ofere oamenilor o perspectivă.

La esenţă trimite şi cotidianul berlinez Die Welt. "Ucraina", scrie ziarul, "a încetat în aceste zile să mai fie o ţară vecină oarecare pentru România. La Kiev demonstranţii şi-au manifestat voinţa de a pune capăt erei vechii nomenclaturi comuniste. Duminică, românii le-au urmat pilda". Citim în continuare: In mod surprinzător, conservatorul Traian Băsescu, primarul Bucureştiilor, "a tranşat în favoarea sa lupte pentru preşedinţie în faţa ex-comuniştilor, prea siguri de victorie, care s-au grupat din sângeroasa epocă a lui 1989 în jurul lui Iliescu şi a ucenicului său Adrian Năstase". Die Welt aminteşte că în acest establishment politic românesc condus de cei doi era "totul posibil: corupţie, nepotism, manipularea presei şi-a justiţiei, orice fel de critici la adresa puterii lovindu-se de zidul impenetrabil al aroganţei puterii”. Aplicând această politică, mai remarcă ziarul berlinez, "guvernul României a izbutit totuşi să ajungă departe", încheind negocierile de aderare la UE, în ciuda faptului că unii din membrii Comisiei şi-au manifestat puternicele îndoieli în legătură cu stadiul pregătirii ţării. In fond, raportul Comisiei reliefase lacunele serioase bunăoară în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, pe care le mai are de înlăturat România înainte de a putea adera la Uniune. In ce măsură Traian Băsescu nu se va dovedi la fel de corupt ca Năstase rămâne de văzut. Fapt e, potrivit ziarului berlinez, că pentru români această chestiune nu s-a dovedit decisivă. Pentru alegători din România şi Ucraina hotărîtor a fost cu totul altceva, în speţă necesitatea ca ei înşişi să le facă vânt de la putere unor politicieni lipsiţi de orice scrupule, atâta vreme cât marea Europă nu i-a putut frâna. (Şi marile ziare franceze, engleuze şi elevţeiene reflectă victoria lui Traian Băsescu, pe care majoritatea comentatorilor o califică drept "surprinzătoare".

Le Monde de la Paris discută eventualitatea unor alegeri anticipate şi nu uită să consemneze "scindarea" României între segmentul urban tânăr şi educat al ţării, care doreşte accelerarea reformelor promise de Băsescu şi cel rural, favorabil PSD-ului şi lui Năstase. The Times relevă într-o scurtă notă că Băsescu "a promis să combată prioritar corupţia şi să elibereze instituţiile statului de ingerinţele puterii politice".

Frankfurter Rundschau ne livrează un joc de cuvinte, amintind că "la timona României a trecut un nou cârmaci". In răstimp conservatorul Frankfurter Allgemeine Zeitung oferă cititorilor săi un amplu şi remarcabil comentariu, semnat de Karl Peter Schwartz, intitulat "A două revoluţie". Acelaşi ziar publică alături de poza lui Basescu un portret al noului preşedinte, intitulat simplu şi semnificativ: "Integru".

Editorialul relevă că un titlu mai potrivit al cărţii lui Năstase ”De la Karl Marx la Coca Cola" ar fi trebuit să fie, în conformitate cu realitatea, "De la Karl Marx la Al Capone” devreme ce-ar descrie mai propice evoluţia domniei politice româneşti de la prăbuşirea lui Ceauşescu încoace. Fiindcă, după finalul sângeros al dictaturii, "întreaga nomenclatură a regimului comunist a trecut printr-o mutaţie, şi-a schimbat eticheta şi s-a prefăcut într-o elită a tâlhăriei, urmărindu-şi interesele proprii, la adăpost de orice bariere ideologice. Abundenţa de politicieni corupţi şi mafioţi la orice nivel, o justiţie îngenuncheată, o presă şi medii audiovizuale puse sub tutelă precum şi câţiva oameni de afaceri autohtoni sau străini gata să accepte orice nermenicie câtă vreme e profitabilă i-au adus României reputaţia de vestul sălbatic din est". Victoria de duminică a liderului opoziţiei relevă că "răbdarea românilor s-a epuizat, că oamenii s-au săturat de corupţie...de fraude şi toate escrocheriile mai mici sau mai mari care le otrăvesc cotidianul", scrie editorialistul german. In România se anunţă acum, potrivit lui, "o nouă revoluţie".

Ea promite să desăvârşească schimbarea de sistem care, "debutând în 1989 s-a împotmolit în mlaştina cleptocraţiei". Analizând transformările din ultimul deceniu şi jumătate autorul relevă că "România a trecut în ultimii 15 ani prin trei mari etape: Cea de tranziţie de până în 1996, în care sub masca democraţiei, vechea clasă politică şi-a apărat la nevoie şi cu invazii minereşti monopolul exercitat asupra puterii", recurgând la bâtă spre a supune rezistenţa civică. In consecinţă, România a pierdut trenul reformelor în care s-u urcat celalte state poscomuniste, alunecând într-o profundă criză economică şi politică. Deloc de mirare că "alianţa de centru-dreapta care a preluat puterea în 1996, a plătit apoi preţul reformelor reale introduse ulterior, fiind măturată de la putere de excomunişti. Nomenclatura hibernase în bârlogurile puterii şi-a revenit la cârmă în anul 2000 înveşmântată de această dată în costumele la patru ace ale socialdemocraţiei". Dar şi atitudinea ei s-a schimbat în această a treia etapă, devreme ce potentaţii "au renunţat să se mai opună schimbării, spre a se îmbuiba cu ea".

Guvernul Năstase a reuşit să se apropie de NATO şi UE făcând sau prefăcându-se că face tot ce i se cerea la Bruxelles. Pe pan intern, clasa domimnantă a continuat totuşi "să distorsioneze şi să frâneze competiţia economică liberă, să încalce normele statului de drept şi să pună căluş opiniei publice. Spre deosebire de alte elite guvernamentale compuse din tîlhari, precum cea croată a lui Tudjman, ori cea slovacă a lui Meciar, excomuniştii români au reuşit să-şi procure însă prieteni influenţi în occident, Năstase mândrindu-se cu numeroşii săi prieteni apuseni", de la Schroeder şi Verheugen, la Tony Blair şi Berlusconi. Că aceste prietenii nu puteau acoperi distanţa dintre aparenţă şi esenţă, a reieşit din decizia UE de a supune România unei monitorizări speciale.

Cum se explică aşadar eşecul pesedist şi naufragiul lui Năstase? Analistul din Frankfurt constată în context că "ţine de logica schimbărilor democratice să nu se mulţumească niciodată cu jumătăţi de măsură". PSD-ul şi-a extras puterea politică sugând dintr-un teren electoral supus unei continue eroziuni. "Cu cât se ne impune mai riguros în România piaţa liberă, cu atât mai vertiginos dispare cea mai săracă pătură rurală, reprezentând treimea cea mai pauperă a populaţiei româneşti, cu atât mai rapid se iveşte o nouă pătură de mijloc urbană şi se evaporează, concomitent, baza de putere a parazitarei elite", relevă Karl Peter Schwarz, reliefând că modificări de anvergură similare s-au petrecut şi în Croaţia şi Slovacia şi chiar şi în Ucraina.

In final, autorul se întreabă dacă în răstimpul scurt pînă la integrarea în UE lui Băsescu îi va reuşi turul de forţă de a recupera tot ce au omis să facă Iliescu şi Năstase, în măsura în care, cu, sau fără fraude electorale, PSD-ul a reuşit să-şi păstreze în alegerile legislative statutul de cel mai puternic partid. Analistul german prevede că Băsescu va încerca să-şi scoată nava din impas făcând concesii atât minorităţii maghiare, spre a găsi formula unei alianţe guvernamentale cu UDMR-ul, precum şi unora din deputaţii PRM. Dată fiind dimensiunile puterii unei eventuale opoziţii pesediste, România se va confrunta cu riscul polarizării şi sciziunii. Incât "în România revoluţia a început, dar deznodământul ei rămâne incert", conchide Karl Peter Schwarz în paginile ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung. De mirare rămâne că a trebuit să survină victoria lui Băsescu pentru ca în presa apuseană să apară analize atât de complete ale fenomenului românesc postceauşist.

  • Data 14.12.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B16o
  • Data 14.12.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B16o