1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Traian Băsescu: „În timpul mandatul meu nu voi recunoaşte independenţa provinciei Kosovo”

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România a avut o poziţie constructivă la summit-ul european dar în acelaşi timp şi una care a ţinut cont de interesele naţionale.

default

România nu este ”calul troian” al Federaţiei Ruse în Uniunea Europeană dintr-un simplu motiv: poziţia României, spune preşedintele, a fost formulată încă din 2005, pe când poziţia Federaţiei Ruse a fost făcută publică numai cu 12 luni în urmă.

„România a spus foarte clar că, în lipsa unui Rezoluţii a Naţiunilor Unite şi în lipsa respectării dreptului internaţional, în mod deosebit a conceptului de integritate teritorială şi inviolabilitate a frontierelor, nu poate recunoaşte provincia Kosovo. Nu ne este uşor să fim în această poziţie, dar este una de interes naţional.”

Pe de altă parte, Traian Băsescu a precizat că, în calitate de membru al Uniunii Europene, România este obligată la solidaritate cu partenerii europeni. Astfel, România a propus participarea sa la forţa Uniunii Europene care va fi desfăşurată în regiune. Preşedintele României, Traian Băsescu:

„În eventualitatea unei decizii pe care noi nu o dorim, de declarare a independenţei Kosovo, România nu ar mai putea răspunde solicitării unui stat pe care nu îl recunoaşte, de asistenţă în menţinerea ordinii. Consiliul a fost de acord să se ia decizia politică de constituire a forţei acum, urmând ca în ianuarie, miniştri de externe să stabilească detaliile.”

Preşedintele a repetat că: „Nu este în interesul naţional să recunoască independenţa Kosovo, cel puţin nu în mandatul meu… ceea ce înseamnă nu foarte curând… cum bine spune ministrul de externe…nu este în interesul nostru naţional şi în lipsa unei rezoluţii a Consiliului de Securitate considerăm că s-ar crea un precedent periculos.”

România nu a fost singura ţară care s-a opus independenţei Kosovo, pe lista statelor UE care şi-au exprimat reticenţe majore aflându-se Cipru, Slovacia şi Spania.