1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Trăim vremuri "alternativlos"

Reprezentantul etnicilor germani din România în Parlamentul de la Bucureşti, Ovidiu Ganţ, vizitează, zilele acestea, mai multe landuri federale.

Ovidiu Gant, Abgeordneter des Rumänischen Parlaments für die Deutsche Minderheit, in dem Rumänischen Generalkonsulat in Bonn, während seines Besuches in Deutschland (1. Februar 2012). Copyright: DW/Cristian Stefanescu

Ovidiu Ganţ

Deutsche Welle: Cum poate fi depăşit actualul blocaj politic din România?

Ovidiu Ganţ: În momentul de faţă, cel mai rău lucru este că nu se dialoghează. E foarte rău pentru că suntem, în continuare, într-o situaţie sensibilă. Ca ţară, mă refer. Depindem de contextul internaţional, deloc favorabil. Vom vedea ce se va întâmpla cu criza datoriilor suverane. Eu, personal, şi grupul parlamentar al minorităţilor, am fost întotdeauna adepţii discuţiilor, ne-am dori mai mult dialog, în cadrul Parlamentului. În opinia mea, e foarte rău să se transmită mesaje reciproce prin mass-media, prin apariţii televizate, în absenţa discuţiilor din Parlament. Nu cred că demisiile colegilor din Parlament ar fi un lucru bun, nu cred că asta va duce la rezolvarea situaţiei. Oricum, agenda politică va fi oarecum stabilită de cele două procese electorale - locale şi parlamentare. În consecinţă, şi membrii Parlamentului - ca şi restul politicienilor - se vor alinia acestei agende şi, în funcţie de data pe care o va stabili Guvernul pentru alegeri, discuţiile se vor transforma în campanie electorală, ceea ce nu e neapărat favorabil dialogului. În momentul de faţă sunt mai degrabă pesimist.

"E normal ca premierul să fie politic"

DW: Alegerile - comasate sau separate? Care este poziţia Forumului?

OG: Din fericire, nu noi vom hotărî. Avem o decizie a Curţii Constituţionale. Nu prea văd cum vor mai comasa alegerile, în contextul în care Curtea Constituţională s-a pronunţat. Pentru noi nu este nici o diferenţă. Până acum le-am avut separat. Le putem face şi comasat dacă o situaţie excepţională justifică o astfel de măsură. Un lucru este cert: nu are voie să devină regulă. Ea nu se practică niciunde, în Europa, ca regulă. Se întâmplă, inclusiv în Germania, suprapuneri absolut întâmplătoare. Pentru FDGR nu contează dacă sunt comasate sau separate. Obiectivul nostru principal rămân alegerile locale în municipiul şi judeţul Sibiu - dar şi în judeţul Satu Mare. Dacă vom reuşi să întrunim sufragiile alegătorilor, dacă aceştia vor aprecia activitatea administraţiilor conduse de reprezentanţii FDGR, va fi bine.

DW: Vorbeaţi despre Sibiu. În cazul unei înţelegeri între taberele parlamentare asupra unei variante să-i zicem tehnocrate de guvernare, mai este Klaus Johannis o soluţie?

Ovidiu Gant, Abgeordneter des Rumänischen Parlaments für die Deutsche Minderheit, in dem Rumänischen Generalkonsulat in Bonn, während seines Besuches in Deutschland (1. Februar 2012). Copyright: DW/Cristian Stefanescu

Ovidiu Ganţ

OG: Nu cred că se va ajunge la nici o înţelegere cu privire la un cabinet aşa-numit tehnocrat. Nu cred oricum într-un asemenea cabinet. Soluţia trebuie să fie politică, pentru că e vorba despre asumarea unei responsabilităţi pe care o decontezi, pe urmă, la alegeri - indiferent dacă e bună sau rea. Nu putem să ne ascundem după degete şi să punem un tehnocrat pe care îl susţinem în Parlament dar de care ne distanţăm şi ne derobăm de răspunderea actului de guvernare. E normal ca premierul să fie politic, având un program minimal pe anul în curs, o platformă minimală comună putere-opoziţie, care să se refere la bunul mers al treburilor ţării. Dar agendele politice ale puterii şi opoziţiei vor diferi în continuare. Şi nu va exista, în continuare, nici un consens.

DW: Johannis?

OG: Klaus Johannis a răspuns personal acestei întrebări. A spus că nu se pune o astfel de problemă. El se concentrează pe activitatea lui de primar de Sibiu şi, în consecinţă, pe alegerile locale de la Sibiu unde, candidând, doreşte să recâştige mandatul. În momentul de faţă exclude posibilitatea de a fi prim-ministrul unui cabinet de orice natură.

Pericolul ascensiunii populismului e real

DW: Spuneaţi că platformele puterii şi opoziţiei nu se apropie. Ce mai defineşte, în ziua de azi, o platformă politică? Stânga şi dreapta nu mai au identităţile tradiţionale.

OG: Mă ghidez după declaraţiile liderilor şi constat că intenţiile nu li se prea suprapun. Nu ştiu dacă, puşi să confrunte realitatea actuală, cei din opoziţie ar reacţiona altfel decât cei de la putere. După ce ajungi să guvernezi, constatând că nu se poate altfel, practica ar putea să contrazică afirmaţiile din campania electorală. De altfel, Germania a inventat termenul "alternativlos". Un cuvânt legat de politică şi care sugerează că faţă de măsurile luate în contextul crizelor actuale nu există o altă posibilitate. De aici lipsa de alternativă. Mă tem că, la modul general şi dincolo de politica de partid, şi politica României, în ansamblul ei, este lipsită de alternativă, în momentul de faţă.

DW: Şi, atunci, ce ar putea să îi facă pe unii mai buni decât ceilalţi, şi să justifice jocului parlamentar, dacă suntem "alternativlos"?

OG: Parlamentarismul ca instituţie este în sine "alternativlos". Lipsa Parlamentului ar însemna dictatură. Vreau să cred că ne-am săturat cu toţii în România de dictatură. Ceea ce se pune în discuţie este componenţa sa. Strategia poate fi una pentru toţi dar mijloacele pot fi diferite. Şi sunt şi diferenţe de nuanţă. Ar fi foarte rău pentru România ca în viitorul Parlament să fie reprezentate partide populiste sau extremiste care, oricum, nu sunt în stare să producă soluţii dar care poluează spaţiul public şi ameţesc o anumită categorie de populaţie. Aceste partide vor fi nefrecventabile pentru formarea unei majorităţi parlamentare în susţinerea unui guvern.

DW: Există într-adevăr riscul ascensiunii formaţiunilor populiste în România?

OG: Cred că da. Sondajele chiar ne-o arată. Şi e suficient de grav. Sper ca la momentul alegerilor parlamentare să nu mai fie aceeaşi situaţie, cu asemenea construcţii cu alură formală de partid politic să ajungă să contribuie la decizii care grevează viaţa tuturor în România.

Măsuri fiscale dar şi stimuli pentru creştere

DW: Poate România duce pactul fiscal?

OG: Mă tem că e "alternativlos". Va trebui. Nu cred că aderarea la zona euro în 2015 este posibilă dar intenţia de a merge pe această direcţie este bună. Aceasta înseamnă respectarea criteriilor Maastricht referitoare la îndatorarea publică, curs de schimb, deficit, inflaţie şi celelate măsuri care să stabilizeze economia românească şi care să asigure o bază de creştere. Măsurile fiscale nu rezolvă singure. E nevoie de măsuri de încurajare a creşterii economice, de relansare a economiei. Nu sunt un expert dar nu mai pot fi mult timp amânate.

DW: Discursul cancelarei Angelei Merkel în Bundestag în care a făcut o referire la România a avut un larg ecou în presa românească. Unde se plasează acum relaţiile româno-germane?

OG: În luna noiembrie am făcut parte din delegaţia oficială care l-a însoţit pe domnul preşedinte Traian Băsescu în vizita oficială de la Berlin. Am participat inclusiv la întâlnirea pe care a avut-o cu doamna cancelar dr. Angela Merkel. Fiind martor ocular, pot să vă confirm că, la nivelul cel mai înalt, relaţia bilaterală este foarte bună. În momentul de faţă, România are o politică europeană în consonanţă cu cea a Germaniei: nu putem încuraja încălcarea criteriilor de la Maastricht, trebuie să avem grijă ce se întâmplă cu deficitul şi cu datoria publică, un lucru pe care şi Germania îl cere extrem de hotărât la nivelul Consiliului European. În 2010, doamna cancelar Merkel, ministrul de Externe Westerwelle şi primul ministru bavarez Seehofer au vizitat România - un semnal foarte clar asupra gradului de încredere şi a nivelului de înţelegere politică între cele două ţări. În plus, în mod onest, Germania a constatat că România îndeplineşte, în acest moment, condiţiile prevăzute în tratatul Schengen şi e de părere că România trebuie să acceadă în două trepte la spaţiul comun, ceea ce nu e puţin lucru. Economic vorbind, Germania este principalul partener comercial al României şi, ţinând cont de numărul locurilor de muncă şi contribuţia la buget, primul investitor străin în România. Una dintre preocupările principale ale Formului German - şi de aceea şi sunt aici - este intensificarea relaţiilor cu landurile germane şi cu parlamentarii, în condiţiile în care Germania dă o importanţă deosebită diplomaţiei parlamentare.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Medana Weident