1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Totul e posibil pentru homosexualii bulgari

Viaţa homosexualilor bulgari se derulează cel mai mult în dosul uşilor închise. Cine se recunoaşte public gay, riscă: îşi pierde prietenii sau chiar locul de muncă.

Georgi Ivanov se apleacă teatral peste masă. "Cele două femei de acolo - sunt lesbiene". Rânjeşte. Şi se mai apleacă o dată peste masă. Cele două au o fetiţă. Şi, apoi, cei doi bărbaţi - acolo, într-un colţ răcoros al terasei micii berării... cei doi bărbaţi sunt şi ei pereche. Cum de unde ştie? Oricine ştie orice, aici, în comunitatea homosexualilor şi transsexualilor din Plovdiv. O comunitate bine închegată dar care se ţine departe de restul lumii.

"Doar cei mai buni dintre prietenii mei ştiu că sunt gay", povesteşte Ivanov. De fapt, nici nu îl cheamă Georgi Ivanov - dar tânărului în vârstă de 21 de ani i-a plăcut acest pseudonim - pentru că este "numele tipic pentru Bulgaria". Are un prieten, cu care locuieşte într-o cameră de cămin a Facultăţii de Medicină - şi despre care familia nu ştie şi nici nu trebuie să afle. Chiar dacă cei doi şi-ar dori să se căsătorească, la un moment dat - "dacă apucăm să trăim atâta vreme împreună".

Pentru familia lui Georgi Ivanov, homosexualitatea este o ruşine. La încheietura mâinii are o bentiţă verde pe care scrie "Different, but all equal". Diferiţi dar toţi egali - nu şi în Bulgaria. "În Bulgaria există această vorbă: nu am nimic cu homosexualii, câtă vreme rămân invizibili", explică Radoslav Stoianov, de la organizaţia pentru drepturile omului Comitetul Helsinki. "Majoritatea homosexualilor respectă această normă şi încearcă să păstreze discreţia".

În absenţa unei dezbateri publice, e dificil să schimbi o societate conservatoare cum este Bulgaria. Stoianov ştie cât e de costisitor să te expui. El însuşi a recunoscut public că este homosexual - şi a pierdut destui prieteni. Cu toate acestea este dezamăgit: "Nu vor reuşi să lupte cât timp aleg tăcerea". Exemplele Germaniei şi Marii Britanii îi dau, însă, motive de optimism: cândva, lucrurile se vor îmbunătăţii şi în Bulgaria - dacă nu printr-o schimbare din interior, atunci prin presiunea Uniunii Europene. Şi, apoi, lucrurile nu sunt atât de grave ca în Rusia, unde s-au dictat sentinţe pentru "propagandă homosexuală". Cu toate acestea, nu ar recomanda nici unei perechi homosexuale să se plimbe de mână prin Sofia. Oraşul e plin de extremişti de dreapta.

Vânătoare de homosexuali? Liderul galeriei uneia dintre cele două echipe de fotbal din Sofia să din cap: "Nu avem nimic cu astfel de oameni, cât timp nu se manifestă public". Astfel de oameni - căci cuvântul homosexual nu se încumetă să pronunţe. Încăperea "în care tocmai s-a mutat" este destul de goală. Aici sunt primiţi jurnaliştii cu care galeria nu a avut, până de curând, contact. În sediul propriu-zis, astfel de jurnalişti care nu îi cunosc personal pe membrii galeriei ar putea să rămână cu o impresie greşită din cauza steagurilor cu cap de mort şi a întregului arsenal folosit în tribunele meciurilor.

Huliganii din fotbalul bulgar sunt cunoscuţi drept destul de violenţi. Dar nu, ei nu sunt homofobi. Se prea poate ca prin galerie să fie cazuri izolate de suporteri care ar putea avea probleme cu "astfel de, păi da, oameni". Nu ne asumăm responsabilitatea pentru cazurile individuale - şi, cu asta, subiectul ar cam fi încheiat.

La Plovdiv, huliganii nici măcar nu sunt o problemă reală, comentează tânărul care-şi spune Georgi Ivanov. Plovdiv este, până la urmă, un oraş universitar - destul de liberal şi dezgheţat. Altfel stă treaba la sate - dar Plovdiv chiar vrea să devină capitală culturală europeană. Şi, apoi, "eu mă simt bine în Bulgaria; pot să fac aici ce vreau", adaugă Ivanov. Poate va face şi nişte copii. Poate trei, poate mai mulţi. Zâmbeşte. Societatea bulgară ar putea să se schimbe în câţiva ani - şi, atunci, ar putea adopta copii; sau ar putea recurge la o mamă purtărtoare de sarcină. Şi dacă nu? "Atunci ne căsătorim cu o pereche de lesbiene, într-un dublu mariaj fantomă". Are o prietenă care ar vrea să facă schimbare de sex. Legislaţia bulgară nu permite; dar ar putea găsi câţiva studenţi la medicină care să îi ofere hormoni. "Ascultă-mă pe mine", conchide Georgi Ivanov, "orice e posibil în Bulgaria, cât timp nimeni nu discută".