1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Tot răul spre bine?

Era să se termine rău dar vigilenţa morală şi memoria vie au zădărnicit catastrofa:noul director general UNESCO nu este egipteanul Farouk Husni ci o femeie, bulgăroaica Irina Bokova.Dar cît de fericită este alegerea ei?

default

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

Rău a fost că în istoria de 60 de ani a venerabilei instituţii, la funcţia de director general UNESCO a ajuns să candideze un ministru al culturii, adept al cenzurii care, pe deasupra, şi-ar fi exprimat intenţia de a da foc cărţilor evreieşti: egipteanul Farouk Husni.

Rău – că abia după mai multe tururi de scrutin, după ce şapte din cei nouă candidaţi s-au retras, dintre cei doi rămaşi în cursă, unul a fost Farouk Husni.

Faruk Husni / UNESCO

Controversatul ministru egiptean al Culturii, Faruk Husni, candidatul la conducerea UNESCO, învins în cele din urmă

Rău - că nealegerea lui a stîrnit într-un prim moment, în anumite cercuri ale lumii arabe, reacţii şi interpretări dintre cele mai absurde, de la teoria comploturilor pînă la cea a clashului dintre civilizaţii.

Bine este că după salutarul eşec al lui Farouk Husni, la conducerea UNESCO a ajuns pentru prima oară o femeie, o reprezentantă a Europei de răsărit, care a ţinut dintru început să declare că nu crede în teoria ciocnirii civilizaţiilor.

Bine şi că la peste o săptămînă după ce Farouk Husni se credea victima unui complot, în cercuri ale opoziţiei şi intelectualităţii egiptene se ridică deja voci împotriva "inamovibilului" ministru al culturii care, de 22 de ani, deţine importantul portofoliu în ţara de pe Nil.

Este şi mai bine că deunăzi, într-un editorial publicat în ziarul arab Al Chourouk, scriitorul egiptean Alaa al-Aswani, între altele laureat în 2007 al premiului Bruno Kreisky pentru carte politică, îşi exprima chiar satisfacţia pricinuită de înfrîngerea lui Farouk Husni.

Responsabilul suplimentului literar al ziarului Al-Akhbar merge mai departe constatînd că teoriile complotului invocate de candidatul egiptean la conducerea UNESCO reflectă o tendinţă periculoasă în spiritul egiptenilor şi al arabilor şi anume, aceea de a bănui în spatele oricărui scrutin, o fraudă.

Dar la aproape o săptămînă după ce alegerea diplomatei bulgare în înalta funcţie a fost întîmpinată cu un sentiment de uşurare, părînd a pune capăt neplăcutului, scandalosului episod „electoral”, iată că unul din cei mai bine cotaţi scriitori germani, cosmopolitul Ilija Trojanow, născut în Bulgaria, emigrat la vîrsta de 6 ani cu familia în occident, publică un articol în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, pornind de la convingerea că victoria Irinei Bokova este o sfidare, o batjocură la adresa victimelor comunismului.

De ce?

Pentru că în primul rînd este neverosimil ca cei care au optat pentru diplomata poliglotă să nu-i fi cunoscut biografia. Tatăl noii directoare UNESCO fusese redactorul şef al cotidianului comunist Rabotnicesko Delo, un fel de Pravd ă ” à la bulgaire”, fusese propagandistul suprem al regimului Jivkov şi, imediat după invazia Armatei Roşii în 1944, a participat la anihilarea rezistenţei anticomuniste din Munţii Rodopi.

Irina Bokowa neue UNESCO-Generalsekretärin

Irina Bokova, noul director general UNESCO

Fiica învederatului nomenclaturist, Irina Bokova, a absolvit cu brio toate etapele devenirii unui cadru de nădejde al sistemului, inclusiv cursurile Institutului moscovit pentru Studii Internaţionale, care sub oblăduirea KGB-ului, forma viitorii diplomaţi ai fostelor state comuniste.

După care, Irina Bokova a făcut o strălucită carieră, ajungînd emisarul Bulgariei la ONU. Partidul comunist , care peste noapte s-a autoporeclit socialist (ca în mai toate fostele state frăţeşti) i-a încredinţat tovarăşei funcţii importante. Irina Bokova ajunge chiar ministru de externe.

Se poate obiecta că păcatele părinţilor nu trebuie ispăşite de copii, că la urma urmei, Irina Bokova s-a transformat într-o democrată convinsă, dar procedînd astfel, scrie Ilija Trojanow, ar însemna să ocultăm caracterul de clan al relaţiilor de putere în Bulgaria, unde nici pînă azi partidul socialist, fost comunist, nu şi-a recunoscut vinovăţia, nu le-a cerut iertare victimelor.

Scriitorul demonstrează cu argumente şi dovezi incontestabile de ce din perspectiva supravieţuitorilor Gulagului, alegerea Irinei Bokova în funcţia de director general UNESCO este o ruşine. Venerabila instituţie a evitat o catastrofă, respingîndu-l pe Husni dar, cu ce preţ a făcut-o, alegînd-o pe Bokova - dă de înţeles scriitorul german originar din Bulgaria.

Iar toate acestea s-au întîmplat, cum autorul remarca la începutul eseului său, în perioada în care comemorăm istoricul eveniment al prăbuşirii regimurilor comuniste în Europa de Răsărit, cînd, felicitîndu-ne de înfrîngerea totalitarismului, în realitate nu am făcut decît să-l punem ad acta, punînd sechestru pe memorie.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Robert Schwartz