1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Tony Blair – aspru criticat de majoritatea eurosceptică internă

Marcel Guesken / Ioachim Alexandru21 iunie 2004

Premierul britanic Tony Blair a crezut că propunerea de compromis cu care s-a întors acasă de la reuniunea UE din capitala Belgiei va fi acceptată de compatrioţii săi. Dat fiind însă că Marea Britanie este ţara euroscepticilor, el ar fi trebuit să anticipeze că nici opinia publică, nici opoziţia şi nici măcar propriul său partid laburist nu vor accepta cu una cu două prevederile acestui compromis. Tony Blair va mai trebui aşadar să poarte o serie de bătălii în plan intern.

https://p.dw.com/p/B1fc
Imagine: AP

Acceptarea Constituţiei europene de către guvernul britanic a stârnit o vie dezbaterepe malurile Tamisei. Astfel, cotidianul The Sunday Telegraph titrează: "Începe bătălia". Este vorba, desigur, de bătălia pentru câştigarea opiniei publice. Tony Blair va încerca să-şi convingă compatrioţii că noua Constituţie europeană este conformă cu interesle britanice, iar conservatorii vor încerca să impună ideea că noua lege fundamentală comună este primul pas în direcţia creării unui super-stat pan-european.

Tony Blair apreciază că lupta se va duce între realitate şi mit, de vreme ce consideră exclusiv mitice acuzele că ar fi scos la mezat parte din drepturile statului suveran. El a explicat că, dimpotrivă, tocmai şi-a asigurat mijloacele de a nu participa la iniţiative pe care le considerăgreşite. Liderul din Downing Street a subliniat că "drepturile suverane ale Marii Britanii în domeniile fiscalitate, apărare şi politică externă rămân pe mai departe intangibile."

Majoritatea britanicilor nu cred însă o iotă din cele spuse de primul ministru. Blair a promis că noua lege europeană fundamentală va fi supusă unui referendum. Or, dacă plebiscitul s-ar desfăşura astăzi, rezultatul ar fi respingerea clară a Constituţiei. Potrivit unui studiu demoscopic dat publicităţii de ziarul Sunday Times, 50 la sută din electorat este categoric împotrivă, favorabili fiind doar 23 la sută din cetăţeni.

Opoziţia caută să fructifice la maximum această stare de spirit. Astfel, purtătorul de cuvânt conservator în materie de politică externă, Michael Ancram, a declarat că plusul substanţial înregistrat la alegerile europene de euro-esceptici ar fi trebuit să-i dea de gândit lui Tony Blair. În plus, Ancram respinge asigurările date de Blair, acelea că ar fi reuşit să pareze cu succes orice viitoare imixtiune a Bruxelles-ului în domeniile importante pentru statul naţional, subliniind că un simplu calcul demonstrează că Marea Britanie renunţă la prea multe drepturi. Textual Ancram a avertizat: "Acesta este începutul sfârşitului pentru statul naţional."

Aproape identică este şi poziţia adoptată de partidul independentist UKIP, un adversar redutabil al UE. Şeful acestei formaţiuni, Robert Kilroy-Silk, joacă şi el pe mâna conservatorilor, atrăgând atenţia asupra pericolului apariţiei unui super-stat european.

Premierul Tony Blair a recunoscut că bătălia pentru influenţarea opiniei publice în favoarea UE şi a Constituţiei comunitare va fideosebit de grea. Opoziţia solicită organizarea cât mai grabnică a referendumului, însă Blair preferă să amâne. El propune ca plebiscitul să se desfăşoare după alegerile parlamentare de anul viitor, sau poate chiar şi mai târziu, în 2006. Până atunci el trebuie să le explice plauzibil concetăţenilor avantajele pe care le aduce cu sine Constituţia europeană.

Blair afirmă că acţiunile sale sunt în interesul poporului britanic şi că în calitate de prim ministru îi revine sarcina să ia decizii benefice chiar şi atunci când sunt nepopulare. El va avea însă de luptat începând de astăzi pe încă un front: Adeversarii UE din propria sa formaţiune politică înfiinţează un grup de acţiune intitulat "Laburiştii împotriva unui super-stat".