1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Toleranţă zero pentru antiţigănism

Clişeele negative şi părerile preconcepute faţă de romi şi sinti sunt la ordinea zilei în Europa. Împotriva antiţigănismului vrea să militeze mai intens OSCE, care are în acest an preşedinţie germană.

Demnitate, respect şi egalitate de şanse pentru o viaţă independentă - acestea sunt dorinţele romilor din toată Europa. Dar secolele de oprimare fac ca mulţi membri ai acestei minorităţi să trăiască şi astăzi la marginea societăţii. Discriminare, rasism şi ura cu care se confruntă romii au stat în centrul unei conferinţe organizate la Berlin de preşedinţia germană a OSCE, de reprezentanţi ai multor organizaţii internaţionale şi asociaţii ale romilor.

Michael Roth, secretar de stat în Ministerul german de Externe, a declarat deja în deschiderea manifestării, în faţa celor mai bine de 130 de participanţi, că "incluziunea nu este o stradă cu sens unic". "Antiţigănismul nu este o problemă de ieri, fiiind şi astăzi foarte răspândit în Europa". Roth a amintit de "punctul culminant al barbariei", genocidul împotriva romilor şi etniei sinti în perioada nazistă. De aceea, Germania are o responsabilitate specială şi se va implica şi în cadrul OSCE pentru protejarea şi stimularea acestei minorităţi. "Societatea noastră majoritară trebuie să se transforme în aşa fel încât părerile preconcepute la adresa celei mai numeroase minorităţi din Europa să dispară", a avertizat Roth.

Legi bune, aplicare defectuoasă

Bilanţul OSCE pe ultimii 20 de ani este mai degrabă modest, în ciuda eforturilor susţinute depuse. În continuare există relatări despre violenţe împotriva romilor, mai ales în Europa de Est şi Sud-Est. În plus, dezbaterea actuală este dominată de problematica refugiaţilor.

Michael Georg LInk, director al Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR), a declarat pentru DW că nu poate rămâne fără urmări încălcarea unor reguli convenite împreună şi acceptate de statele membre ale OSCE. Link a declarat de asemenea că legislaţia privindu-i pe romi s-a ameliorat simţitor în cursul negocierilor de aderare la UE a Cehiei, Ungariei, Slovacia sau România precum şi în perioada post-aderare. "Problema este însă aplicarea legii", a spus el. Adesea legi anti-discriminare bune, cum există în Ungaria, nu sunt aplicate. Acolo, în nordul Ungariei, există primari care declară şi azi deschis că obiectivul lor este un oraş fără ţigani. Aceste practici trebuie să înceteze", a afirmat Link.

Toleranţă zero faţă de antiţigănism şi o atenţie sporită din partea societăţii a cerut secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjörn Jagland. Discriminarea este adesea neluată în seamă sau ignorată şi numeroase ţări nu au în continuare legi pentru urmărirea şi pedepsirea delictelor de acest gen.

Abandonarea rolului de victimă

O condamnare la nivel european a antiţigănismului a cerut şi Romani Rose, preşedintele Consiliului Central al Sinti şi Roma din Germania. În plus, aceste minorităţi vor să iasă din rolul de victimă şi să se integreze în mijlocul societăţii. În legătură cu criza refugiaţilor şi a imigranţilor din motive economice, Rose a declarat pentru DW: " "Avem astăzi în Europa o nouă criză, în care este din nou nevoie de ţapi ispăşitori pentru a li se arunca lor vina". Şi aceşti ţapi ispăşitori sunt adesea romii din Europa de Sud-Est, care se confruntă din nou cu rasismul şi antiţigănismul. Exemple există destule în istorie, a spus Rose. "De fiecare dată când o ţară europeană s-a confruntat cu o criză, minoritatea noastră şi minoritatea evreiască au fost declarate ţap ispăşitor".

Participanţii la conferinţa OSCE de la Berlin au subliniat nevoia adoptării unor noi strategii şi iniţiative pentru combaterea defavorizării sistematice a romilor. Discriminarea, rasismul şi extremismul de dreapta tot mai răspândit sunt o ameninţare pentru democraţie şi statul de drept în Europa.