1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Toleranţă maximă faţă de corupţie

Judecătoarea Maria Huza, fostă membră a CSM, a fost achitată după ce fusese acuzată că a obţinut un credit prin declaraţii false. Ea a fost achitată deoarece între timp a fost modificată legea penală.

default

Relaxarea legislaţiei anticorupţie, după admiterea în UE, a fost criticată de multă lume, inclusiv de ultimul raport al Comisiei Europene. Se vede acum că toate acele modificări nu au fost deloc gratuite. Cel mai spectaculos efect este achitarea judecătoarei Maria Huza, în virtutea faptului că acuzarea rămăsese fără bază legală.

Maria Huza fusese adusă din provincie în fruntea Tribunalului Bucureşti de fostul ministru Rodica Stănoiu şi ulterior propulsată şi în Consiliul Superior al Magistraturii. Abia sosită în Capitală, Maria Huza a cerut o locuinţă pe baza unei legi destinate tinerilor, care beneficiau de credite cu dobîndă subvenţionată. Maria Huza, netămătoare şi foarte încrezătoare în relaţiile sale, a semnat o declaraţie notarială prin care susţinea că nu mai deţine nici o proprietate în Bucureşti, deşi în realitate mai avea una.

DNA a declanşat urmărirea penală şi a trimis-o în judecată. Exemplul ei arăta cît de urgentă şi cît de radicală trebuie să fie o reformă în Justiţia românească. Aşa s-a explicat, în orice caz, atitudinea ofensivă a ministrului Monica Macovei care îşi propusese să atace răul fără menajamente. Lupta ei s-a dovedit însă inegală. Echipa guvernamentală din care făcea parte a fost destituită iar majoritatea parlamentară a modificat legea penală, în aşa fel încît anumite fapte să nu mai fie incriminate. Mai exact, prin Legea 69 (care modifica literele b şi c ale art.10 din Legea 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie), care a fost adoptată după trimiterea în judecată a judecătoarei Maria Huza - acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii sau a normelor de creditare a fost dezincriminată. Oricine obţine astăzi în România un credit prin declaraţii false poate, aşadar, să stea liniştit. În aceeaşi ordine de fapte se înscrie şi modificarea Codului de procedură penală criticată de ultimul raport al Comisiei Europene care arată că relaxarea legislaţiei în materie penală nu doar că pune în pericol anchetele interne, dar împiedică şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a crimei organizate.