1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Toamna 2015 - probă de foc pentru noul Guvern

Energia electrică şi gazele naturale s-au scumpit deja, iar a doua zi după învestirea guvernului Streleţ întreprinderile de panificaţie au anunţat că vor scumpi pâinea.

Pe noul premier moldovean Valeriu Streleț îl așteaptă vremuri grele

Pe noul premier moldovean Valeriu Streleț îl așteaptă vremuri grele

Aceasta înseamnă că creditele vor deveni mai scumpe, iar potrivit economiştilor, masura aplicată de BNM este una riscantă. Astfel, BNM vrea să diminueze masa monetară aflată în circulaţie, pentru ca leul moldovenesc să nu se mai deprecieze. Ceea ce presupune însă rate mai mari la credite, fapt ce poate afecta creşterea economică.

Expert: BNM vrea să-şi acopere incompetenţa

În opinia expertului în economie Victor Ciobanu, decizia BNM este contraproductivă. “Ea rezultă din faptul că BNM, din cauza propriilor greşeli, a scăpat inflaţia de sub control (în 2015 se aşteaptă o inflaţie de 9,3%, iar în 2016 – de 11,6% - n.n.). Acum vrea să recupereze unele poziţii, dar în detrimentul economiei în general. Asta face practic inaccesibil creditul pentru agenţii economici, când şi aşa prognoza este una pesimistă pentru anul 2015”, a menţionat Victor Ciobanu. El se întreabă retoric: „Ce folos că noi ne vom alege la sfârşit de an cu o inflaţie mai mică, dacă economia va stagna?” „Când este lipsă de bani în economie, agenţii economici funcţionează mai prost. Ce au făcut toate ţările pe fundalul crizelor din 2008 încoace? Au coborât rata de bază sub 1%, dar BNM vrea să o ridice până la 20%. Este pur şi simplu o mare prostie”, a reacţionat Victor Ciobanu.

Iar experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” susţin că creşterea tarifelor la produsele energetice va pune în dificultate mai multe întreprinderi. Potrivit lor, în urma scumpirilor, fabricile de pâine şi furnizorii de servicii vor fi nevoiţi să-şi ajusteze preţurile. Aceasta înseamnă că familiile sărace vor cheltui până la 90% din venituri doar pe facturi. Creşterea preţului la grâu, dar şi majorarea tarifului pentru energia electrică creează probleme mai multor brutării din ţară. Joi, cel mai mare producător de pâine din Republica Moldova, SA „Franzeluţa”, a anunţat că a demarat procesul de revizuire a preţurilor la produsele sale: „Suntem cu toţii afectaţi de aceste majorări. Vom avea cheltuieli suplimentare de 14 milioane de lei”, a menţionat directorul „Franzeluţa”, Victor Cojocaru. El a spus că, cel târziu pe 4 august, pâinea se va scumpi.

Soluţia salvatoare – bani de la partenerii de dezvoltare

Cel mai „furios” val al crizei va lovi însă Republica Moldova la toamnă, când Guvernul va trebui să întoarcă creditele enorme oferite (cu garanţia Guvernului) de BNM pentru salvarea „Băncii de Economii”, „Băncii Sociale” şi „Unibank”. Guvernul învestit joi, 30 iulie, este conştient de valul de probleme care se apropie şi încearcă să restabilească urgent relaţiile cu creditorii externi: FMI, BM şi UE.

Vineri, 31 iulie, imediat după învestitură, noul prim-ministru Valeriu Streleţ s-a întâlnit cu şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola. Diplomatul european a confirmat disponibilitatea Uniunii Europene pentru cooperarea cu Moldova şi a reiterat sprijinul în promovarea reformelor şi modernizarea ţării, dar a atenţionat că „reforma sectorului justiţiei şi lupta contra corupţiei necesită acţiuni reale şi decisive”. De asemenea, „va fi crucial ca noul Guvern să acționeze cu fermitate pentru a rezolva criza severă din sectorul bancar”, se arată într-o declaraţie a Delegaţiei UE în Republica Moldova. “UE își menține angajamentul de a lucra cu noul guvern pentru identificarea unei soluții pașnice și cuprinzătoare a conflictului transnistrean, în baza suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, cu un statut special pentru Transnistria”, se mai arată în declaraţia citată.

De asemenea, premierul Valeriu Streleţ a declarat că aşteaptă ca misiunea Fondului Monetar Internaţional să vină la Chişinău în prima jumătate a lunii septembrie. Asta după ce atât FMI, cât şi Banca Mondială şi UE au anunţat că îngheaţă proiectele de sprijin bugetar pentru Moldova, cerând lichidarea băncilor prin intermediul cărora sistemul bancar monldovenesc a fost jefuit de 1 miliard de dolari. Iată de ce, experţii susţin că negocierile cu FMI vor fi cele mai dure din istoria relaţiilor Moldovei cu acest organism financiar internaţional. „Avem o agendă ambiţioasă şi suntem ferm convinşi că vom reuşi să o realizăm cu succes, împreună cu partenerii noştri”, a menţionat prim-ministrul Valeriu Streleț la întâlnirea cu Pirkka Tapiola.

Valeriu Streleţ: „Nu cred că cetăţenii ne vor suporta prea mult”

“Noul Guvern îşi propune, în timp restrâns, să depăşească provocările şi timpurile dificile cu care se confruntă Republica Moldova. Primele demersuri ale noului Guvern vor fi adresate FMI. Către 2017 sper să reușim implementarea Acordului de Asociere cu UE”, a spus Valeriu Streleț în cadrul unei emisiuni televizate. „Vom încerca să intensificăm acțiunile în ceea ce priveşte lupta cu corupția. Avem acceptul că o misiune europeană va fi trimisă în Moldova pentru a evalua situația, dar și pentru a oferi suport în acest sens”, a spus Streleț. „Dacă nu vom oferi oamenilor schimbări vizibile, nu cred că cetățenii ne vor suporta prea mult. Conștientizăm acest lucru foarte bine”, a conchis noul premier.

Departamentul de Stat al SUA a salutat, într-un comunicat oficial, formarea noului cabinet de miniştri în Repulica Moldova, menţionând că “aşteaptă reforme rapide în direcţia integrării europene”. „În calitatea sa de observator al procesului de negocieri în formatul 5+2, SUA vor continua să caute soluţii pentru soluţionarea pașnică a diferendului transnistrean, să mențină suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova cu statut special pentru Transnistria”, se arată în documentul citat. Departamentul de Stat a reconfirmat că Statele Unite îşi mențin angajamentul de a sprijini Republica Moldova în lupta împotriva corupției.

Klaus Iohannis: „România - cel mai important sprijin”

De asemenea, diplomaţia română şi preşedintele Klaus Iohannis au salutat învestirea noului Guvern pro-european al Republicii Moldova, dar au făcut-o destul de prudent. „Vreau ca partenerii noştri să fie convinşi că vor avea în România cel mai important sprijin în direcţia depăşirii dificultăţilor economice şi a continuării parcursului pro-european”, a scris Iohannis pe Facebook.

MAE al României a reacţionat printr-un comunicat oficial: „Formarea Guvernului, după un proces de intense consultări între forţele politice pro-europene din Republica Moldova, probează responsabilitatea acestora faţă de provocările cu care se confruntă astăzi statul vecin. Votul popular pro-european din 30 noiembrie 2014, reconfirmat, recent, la alegerile locale din luna iunie 2015, a dat un mandat clar pentru continuarea proiectului european şi modernizarea de ansamblu a statului şi instituţiilor”, se arată în comunicatul MAE de la Bucureşti.