Tillerson cere cifre concrete

La prima întâlnire cu omologii săi din NATO, Rex Tillerson a făcut ceea ce era de așteptat. Noul secretar de stat al SUA a dat asigurări că administraţia Trump va continua să se implice în securitatea transatlantică și nu va renunţa la obligațiile pe care le are. În același timp, Tillerson a solicitat un angajament financiar foarte ferm din partea aliaților europeni. Dezechilibrul actual, a spus oficialul american, nu poate continua pe termen lung, fiind nevoie de "planuri concrete de cheltuieli", care ar trebui prezentate până la sfârşitul anului.

Unii diplomații NATO au descris prestaţia fostului industriaş american drept „mainstream“, chiar dacă Tillerson nu a repetat acuzațiile pe care noul şef al Casei Albe le-a adus la adresa NATO. Cu ceva timp în urmă, Trump a declarat că NATO este o organizaţie desuetă, iar aliaţii europeni sunt datori vânduţi Statelor Unite.

Ministrul german de externe Sigmar Gabriel a relativizat obiectivul ţărilor NATO de acordare a două procente din produsul intern brut pentru apărare. „Deciziile NATO nu au la bază o decizie apodictică", a spus Gabriel, referindu-se la cele două procente din PIB. În 2014, la summitul NATO din Țara Galilor „nu a fost trasată decât o direcţie în acest sens“, a punctat Gabriel. Şeful diplomaţiei de la Berlin a declarat că nu cunoaşte niciun politician german dispus să majoreze cheltuielile de apărare la 70 de miliarde de euro pe an. „Acest lucru este total nerealist. Germania vrea să facă mai mult, dar trebuie să respecte angajamentele luate în domeniul umanitar şi să gestioneze primirea refugiaților", a mai afirmat Sigmar Gabriel.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exprimat la rândul său rezervele cu privire la solicitările americane, dar a folosit un ton mult mai diplomatic. „Ne-am angajat să respectăm obiectivul de acordare a doi la sută din PIB pentru apărare până în 2024. Nu este vorba doar despre bani, ci şi despre capacităţi și angajamente asumate.“ 

La presiunea noii administrații americane, statele europene iau în calcul întocmirea de „planuri de acțiune“, care să prezinte modul în care poate fi atins obiectivul alocării a două procente din PIB pentru apărare. În acest sens nu a fost luată o decizie clară. Sigmar Gabriel, aflat şi el, asemenea lui Rex Tillerson, în premieră la o reuniune NATO, a sugerat că susţine un "plan de activitate" care să cuprindă nu doar majorarea costurilor de apărare, ci şi implicarea în alte operaţiuni militare, în lupta contra terorismului sau în proiecte de instructaj.

Despre împărţirea sarcinilor, subiect care agită Alianţa Nord-Atlantică încă de la înfiinţare, se va discuta şi în 25 mai, în cadrul reuniunii preşedinţilor şi şefilor de guverne din NATO. Tot atunci, preşedintele Trump îşi va prezenta solicitările. Conform unor diplomaţi din interiorul Alianţei, Statele Unite alocă aproximativ 3,6 la sută din PIB pentru cheltuieli militare, tendinţa fiind descrescătoare în ultimii ani. Noul preşedinte american a propus majorarea cheltuielilor militare. În context este de remarcat că Pentagonul întreţine din aceşti bani atât bazele militare din Europa, cât şi pe cele din Orientul Apropiat, Asia şi Pacific.

Tot la presiunea Statelor Unite, ţările NATO vor să îşi intensifice eforturile de combatere a terorismului, a anunţat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg. În ce fel ar trebui să se întâmple acest lucru urmează să se decidă în luna mai, la reuniunea de la Bruxelles. Nimeni nu a solicitat trupe de luptă la sol, au declarat diplomaţi din NATO. Alianţa nu este implicată în mod direct în lupta împotriva organizaţiei "Stat Islamic", însă unele ţări NATO fac parte din coaliţia internaţională formată pentru stoparea SI.