1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

"The Guggenheim Collection" la Bonn

Organizatorii din Bonn ai expozitiei „Colectia Guggenheim“ spera sa atraga un numar record de vizitatori. O relatare de Radu Procopovici.

Compoziţie 8 - Wassily Kandinsky

Compoziţie 8 - Wassily Kandinsky

Este adevarat ca spatiile puse la dispozitie de Kunst-und Austellungshalle in fosta capitala a Germaniei permit marii colectii o desfasurare de forte apreciabila care a fost onorata la vernisaj de un concert in care Lisa Minelli a cintat piese celebre din repertoriul ei, ca „New York, New York“ sau „Cabaret“.

Pentru mine, critic de arta cu ani de experienta, a fost o premiera absoluta, desi vazusem muzeul in metropola americana. La serviciul documentar ce ofera mapa de informatii pentru presa, a trebuit sa fac coada mai bine de un sfert de ora. Cind am coborit in Forum, sala de conferinte era plina cu peste 350 de colegi. Nu s-au pus decit trei intrebari, tema fiind tuturor prea bine cunoscuta. Din cele spuse de organizatori reiesea, ca expozitia selectiva din colectia de arta a Fundatiei Solomon Guggenheim a fost asigurata la o suma ce depaseste un miliard de EURO, costurile organizarii fiind estimate pina acum la 10 pina la 12 milioane. La aceasta „editie“ prescurtata din Kunst-und Ausstellungshalle a Republicii Federale Germania colectia Guggenheim se prezinta cu „numai“ 200 de piese, care inseamna ceva mai putin de o zecime din patrimoniul sau. Directorul fundatiei, Thomas Krens nu regreta decit faptul ca „au lipsit inca vreo 70.000 de metri patrati de expunere“, cei disponibili in doua mari institutii de arta din Bonn atingind abia ceva mai mult de 7.500. Organizatorii au declarat ca a fost unul dintre putinele criterii de selectie a lucrarilor in afara de cel al starii de conservare si riscurile transporturilor efectuate din diferite colturi ale lumii.

Expozitia din Bonn este o selectie compusa din reteaua internationala Guggenheim, din New York, Los Angeles, Venetia, Bilbao si Berlin. Deutsche Welle a realizat impreuna cu 3 SAT o documentare pentru canalele de televiziune difuzata in patru limbi, printre care se numara si limba araba, despre pregatirea expozitiei. Fiecare piesa a fost controlata la plecare din statiunea ei fixa si la sosire de restauratori care au supraveghiat impachetarea si despachetarea pretioaselor opere de arta. Se stie ca dupa donatia lui Peggy Guggenheim, nepoata initiatorului colectiei, fundatia tinde sa devina tot mai mult un muzeu-global, cu filiale in diferite parti ale lumii, ultimele proiecte indreptindu-se catre Adu Dhabi, o statiune araba a artei moderne si contemporane. Guggenheim se contureaza tot mai mult ca un proiect muzeal global care valorifica in fiecare statiune traditiile moderne ale locului.

Expozitia din Bonn este un fel de unicat in istoria colectiei si a muzeografiei. In mai bine de 80 de ani, lucrarile au fost acumulate subiectiv, fara dogme de istoria artelor. La tot ce a adunat Solomon Guggenheim, incepind curajos la vista de 67 de ani un periplu prin arta de avangarda la sfirsitul anilor ´20, s-au alturat donatii de prestigiu. Acestea privesc inapoi cu mindrie spre mijlocul secolului 19, la inceputurile impresionismului francez. Altele se deschid catre aventurile suprarealiste din prima jumatate a veacului trecut. La intrarea in marea expozitie ne intimpina doua lucrari monumentale in lemn ale lui Constantin Brancusi: „Regele regilor“ si „Adam si Eva“. Urmeaza un capitol al unui favorit al lui Guggenheim inspirat de muza sa Hilla von Rebay, baronesa si pictorita ce l-a portretizat. Ea a fost prima directoare a colectiei si l-a promovat cu multa pasiune pe Wassily Kandinski, bun prieten cu Paul Klee, ce nu lipseste nici el din expozitie. Mai facem citiva pasi si ne intilnim cu unul dintre cele mai fericite demersuri comparatorii ale acestei expozitii: Piet Mondrian si Brancusi. Ambii au facut un salt spectaculos in arta anilor interbelici, justificind pe cai diferite instaurarea imaginii abstracte. La sculptorul roman, reprezentat cu o „Muza“ lucrata in marmora si cu doua bronzuri -.o „Maiastra“ si o „Pasare in spatiu“, rolul materialului este subliniat prin slefuirea metalului care devine oglinda a luminii. Mondrian descopera infinitul imaginii plate prin geometria pura si asceza cromatica. Este evident ca pasiunea de batrinete a lui Solomon Guggenheim pentru arta cea mai moderna din epoca exprima un gust pentru aventura in viitor si o vitalitate pe care o poate invidia orice amator al artelor.

In 1943 Hilla von Rebay isi gaseste in arhitectul Frank Lloyd Wright un nou partener creator care proiecteaza cladirea in forma de melc fara ferestre si scari a Muzeului Guggemheim din New York. Ea a propus acest program si a colaborat perfect cu marele arhitect care a facut nu mai putin de 700 de schite si sase machete ale unei cladiri care a intrat in istorie. Ronald Hamilton este prezent la Bonn cu doua lucrari in relief, unul alb-negru, altul in culorile curcubeului, ce reprezinta din afara silueta acestei carapace a artei moderne si contemporane.