1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Teste pentru liderii politici

Căderea guvernului român, tensiunile sino-americane şi cele germano-ucrainene precum şi ascensiunea partidului piraţilor - iată câteva din subiectele presei.

Iulia Timoşenko

Iulia Timoşenko

„România fără de guvern”, semnalează Neue Zuercher Zeitung, care, ca şi alte ziare occidentale, a aflat de succesul moţiunii de cenzură depuse împotriva cabinetului Ungureanu. 

Încercând să deceleze cauzele eroziunii majorităţii parlamentare a executivului condus de Ungureanu, ziarul elveţian trimite la impopularitatea măsurilor de austeritate propuse  de Mihai Răzvan Ungureanu înaintea apropiatelor alegeri locale din iunie şi a celor legislative din toamnă.

Referindu-se la liderul social-democrat Victor Ponta, care s-a arătat gata să preia responsabilităţi guvernamentale, ziarul din Zuerich se întreabă „în ce măsură USL e pregătită cu adevărat să preia cârma într-o situaţie dificilă. Fiindcă social-democraţii şi naţional-liberalii n-au făcut economie în ultimele luni de critici sarcastice, dar n-au contribuit prea mult cu declaraţii constructive privind gestionarea crizei”.  

Acelaşi ziar semnalează pe prima sa pagină dilema sino-americană  iscată de zvonul refugierii unui disident anticomunist în ambasada SUA din Beijing. E vorba de Chen Guangcheng, un militant orb pentru drepturile omului, care, condamnat la arest la domiciliu, a evadat zilele trecute.

Nu e primul chinez care-şi caută refugiul în reprezentanţele diplomatice ale americanilor. Şeful poliţiei din Chongking s-a adresat consulatului american, precipitând astfel debarcarea unui înalt activist chinez, ceea ce a iscat un veritabil seism în partidul comunist. 

Tratamentul aplicat disidentului orb, o personalitate cunoscută pe plan internaţional, de când a luat apărarea femeilor silite să se sterilizeze, va constitui un test important pentru toate părţile implicate. Potrivit ziarului elveţian, va constitui o piatră de încercare atât pentru administraţia Clinton, „pentru relaţiile sino-americane, oricum tensionate din pricina intenţiei Washingtonului de a vinde avioane de luptă Taivanului, cât şi pentru conducerea Chinei comuniste”.

Drepturile omului şi tratamentul inuman aplicat adversarilor politici domină şi comentariile dedicate principalului subiect de politică externă care-i preocupă în prezent pe germani. E vorba de maltratarea după gratii a Iuliei Timoşenko, de refuzul autorităţilor din Kiev de a o pune în libertate şi de eventualitatea boicotării stadioanelor ucrainene în timpul campionatului european de fotbal.

Cea care a condus mai întâi revoluţia portocalie şi apoi guvernul din Kiev a ajuns, după accesul la putere al actualului preşedinte, filorus, al Ucrainei, Victor Ianukovici să fie condamnată la ani grei de temniţă de o justiţie ucraineană aservită politică. Audierile la care a fost supusă au trecut în occident drept un proces înscenat, menit s-o elimine de pe scena politică pe carismatica lideră a opoziţiei pro-occidentale. 

Săptămânalul Der Spiegel  relevă în context că şefa executivului de la Berlin, Angela Merkel, reflectează la posibilitatea boicotării meciurilor campionatului european de fotbal care urmează să se desfăşoare în Ucraina. Potrivit săptămânalului german, cancelara le-ar putea recomanda şi miniştrilor ei să evite stadioanele ucrainene dacă autorităţile din Kiev n-o pun în libertate pe Iulia Timoşenko, respectiv dacă îi vor bloca în continuare accesul la o îngrijire medicală adecvată.

Frankfurter Allgemeine Zeitung consemnează în context amplificarea presiunilor nu doar din Germania ci şi din Rusia, exercitate asupra Ucrainei lui Ianukovici din cauza prigonirii Iuliei Timoşenko. Deşi consideră că Rusia nu urmăreşte bunăstarea deţinutei ori respectarea drepturilor omului ci obţinerea de concesii din partea Ucrainei, ziarul conservator german salută aceste presiuni ruseşti în măsura în care sunt exercitate asupra regimului din Kiev.

În fine, spaţii ample se dedică în presa germană congresului Partidului piraţilor, care, după varii succese electorale regionale se pregăteşte să cucerească şi mandate în Bundestag. Ziarele se opresc în context asupra alegerii lui Bernd Schlömer ca preşedinte al noii mişcări politice apărute şi în Germania. Multe comentarii scot în evidenţă delimitarea partidului său de neonazişti şi extremişti de dreapta, ca şi promisiunile noului lider al „piraţilor” de ameliorare a  comunicării şi adoptării deciziilor în cadrul formaţiunii sale.