1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Terorismul nuclear - un pericol global

Şefi de stat şi de guvern din peste 50 de ţări ale lumii, alături de numeroase delegaţii de experţi, se reunesc pe 26 martie la Seul pentru a dezbate, timp de două zile, asupra securităţii nucleare.

default

Barack Obama la Summitul pentru Siguranţă Nucleară din aprilie 2010

Cum poate fi protejată populaţia globului faţă de terorismul nuclear? Iată o întebare la care vor căuta răspuns participanţii la cel mai mare summit privind securitatea nucleară.

În aprilei 2010, cu ocazia primului summit consacrat securităţii nucleare, desfăşurat la Washington, preşedintele SUA, Barack Obama, avertiza că "la două decenii de la sfârşitul Războiului Rece, riscul unui război atomic între două state s-a redus, pericolul unui atac nuclear, însă, a crescut."

Conştientizarea pericolului nuclear

No Flash Atomrakete

O problemă esenţială o reprezintă rezervele de plutoniu - civile şi militare - existente la nivel mondial, estimate la peste 200 de tone. O cantitate care, teoretic, ar ajunge pentru construirea a zeci de mii de bombe atomice. În plus, în industria nucleară sunt folosite anual aproximativ 4000 de kg de uraniu puternic îmbogăţit. În unele state, aceste substanţe nu sunt, parţial, destul de bine păzite. Apoi, să nu uităm că materialul radioactiv este răspândit în numeroase state ale globului. Nu odată grupări teroriste, precum al Qaida, au încercat să intre în posesia materialului nuclear. Pericolul pe care îl reprezintă terorismul nuclear a fost, multă vreme, pur şi simplu subestimat. "Summitul pentru Siguranţă Nucleară ar putea duce la conştientizarea acestui pericol", e de părere Annette Schaper de la Fundaţia landului federal Hessa pentru Studii de Pace şi Conflict. Expertul german atrage atenţia asupra necesităţii adoptării de standarde comune internaţionale privind folosirea şi depozitarea materialului nuclar.

Statele participante la summitul din 2010, desfăşurat la Washington, şi-au asumat răspunderea de a înăspri măsurile de control. Unele state au început să transforme uraniul puternic îmbogăţit, altele au adoptat măsuri de prevenire a răspândirii materialului nuclear. Peste 2000 de kg de uraniu puternic îmbogăţit au fost evacuate, în ultimii 8 ani, din reactoare şi transportate înapoi în SUA şi Rusia. Ucraina, de pildă, livrează întreaga cantitate de uraniu puternic îmbogăţit Rusiei. Chiar şi pentru experţi e greu să-şi facă o imagine de ansamblu asupra răspândirii materialului nuclear.

O altă problemă o constituie Iranul şi Coreea de Nord. Aceste două state n-au participat nici la primul Summit pentru Siguranţă Nucleară şi nu vor fi prezente nici de astă dată la Seul.

Lipsa unui tratat internaţional

De amintit ar mai fi şi pericolul pe care îl reprezintă contrabanda cu material nuclear. O chestiune deloc nouă, după cum arată expertul german pentru înarmare Oliver Thränert. În aprilei 2010, Rusia a oprit, ce-i drept, şi ultimul său reactor producător de plutoniu. Dar şi în cazul Rusiei, există temeri că în haosul generat de destrămarea fostei Uniuni Sovietice a fost sustras material nuclear. Nu e exclus ca foşti experţi nucleari din URSS să fi vândut informaţii preţioase unor state sau grupări teroriste.

"La Seul, subliniază Oliver Thränert, nu pot fi adoptate decât planuri de acţiune, transpunerea lor în viaţă revenind fiecărui stat în parte".

E limpede că summitul de la Seul nu va fi ultima conferinţă privind securitatea nucleară. Căci în ciuda numeroaselor convenţii vizând protecţia materialului nuclear, lipseşte încă un tratat internaţional în acest sens.