Terorismul antioccidental

„Lumea liberă e ameninţată”, constată ziarul spaniol ABC, care se miră că mai există „persoane dornice să discute pretextele invocate de criminali” pentru a-şi declanşa acţiunile teroriste. Ceea ce, admite ziarul, „e mai puţin important. Clar e, în schimb, că lumea liberă e ţinta unei ofensive în stil mare, avînd drept scop, îngenuncherea prin violenţă a societăţilor deschise”. Comentînd atentatele din Marea Britanie, ziarul consideră că masacrele plănuite fuseseră inspirate de trecerea la cîrmă a lui Gordon Brown, „fiind menite să modifice politica Londrei în chestiunea prezenţei militare britanice în Irak” şi aiurea. Ziarul elogiază reacţia noului premier, afirmînd că „replica sa fermă şi riguroasă constituie răspunsul optim dat teroriştilor”.

Tema atentatelor din Regatul Unit domină copios presa occidentală de azi. Sueddeutsche Zeitung din Muenchen critică însă ceea ce afirmă a fi „limbajul de lemn” al noului şef al executivului londonez. Lipsit de instinctul lui Tony Blair, un premier „apt să înţeleagă intuitiv, în situaţii dramatice, grijile concetăţenilor săi şi să le aplaneze temerile”, Brown ar fi acţionat „ca un şerif american, care obligă populaţia să preia funcţia de ajutor de şerif, chemînd-o de nenumărate ori să dea dovadă de vigilenţă”, afirmă sarcastic, ziarul de stînga bavarez.

In marea lor majoritate, analiştii apuseni exprimă o opinie diferită.

O cu totul altă realite ilustrează de pildă Tagesspiegel. Cotidianul berlinez relevă că „eroii momentului sunt sanitarii din Londsa, care au observat în timpul unei intervenţii maşinile suspecte şi le-au semnalat poliţiei. Marea Britanie”, mai scrie ziarul, „are o îndelungată tradiţie a simţului civic şi al într-ajutorării cetăţeneşti. Ceea ce n-are a face cu mentalitatea delatorului, de care se tem germanii, (în urma epocii naziste), ci pur şi simplu cu un curaj civic exemplar pentru toate naţiunile occidentale, ameninţate în fond şi ele, de terorism”.

Şi Tagesanzeiger din Geneva elogiază „efortul sincer al noului premier de a întări moralul concetăţenilor săi, în virtutea instinctului britanic care cheamă la vigilenţă solidară şi apărarea curajoasă a libertăţii”. Corriere della Sera din Milano se arată de asemenea surprins, în mod pozitiv, de reacţia lui Gordon Brown, salutînd-o întrucît, „în faţa pericolului, n-a solicitat înăsprirea legislaţiei, cum ar fi făcut-o (poate)Blair, ci a lăudat intens atenţia cetăţenilor şi a poliţiei, cerîndu-le oamenilor să rămînă uniţi”.

Die Welt din Berlin consideră că plănuita baie de sînge ar fi putut să fie replica teroriştilor fie la trecerea la cîrmă a lui Brown, fie la recenta înnobilare a scriitorului Salman Rushdie, condamnat cu decenii în urmă, la moarte de o „fatwă” (a şefului revoluţiei islamice iraniene, aiatolahul Komeini). Ziarul îşi exprimă imensa admiraţie pentru eroica relaxare şi calmul flegmatic cu care britanicii reacţionează la seria de ameninţări majore, „fără să considere că măsurile de securitate luate de guvern ar ameninţa libertatea cetăţeanului”.

Şi Frankfurter Allgemeine Zeitung se foloseşte de prilej pentru a critica extinsul scepticism din Germania faţă de avertismentele serviciilor de securitate privind iminenţa unor atacuri, „asemenea luări de poziţie fiind adesea taxate drept panicarde şi alarmiste”. Astfel de critici, ( la adresa măsurilor de securitate) „subminează vigilenţa ameninţatelor societăţi deschise”, notează cotidianul din Frankfurt. Ziarul subliniază că Brown s-a adcvat perfect situaţiei subliniind că „noi nu ne vom lăsa intimidaţi. Noi, adică nu numai englezii, scoţienii sau galezii, ci noi toţi, europenii, care ne considerăm occidentali şi am devenit ca atare ţinta islamismului ucigaş. Pe acesta, împăcuitorismul nu-l va domoli”, conchide cotidianul conservator din Frankfurt.

Analizînd în profunzime sursele pericolului, Stuttgarter Zeitung notează:

„e neîndoielnic că rădăcina jihadismului nu rezidă într-o prezumtivă cruciadă a vestului (împotriva lumii islamice) ori în hegemonia reală a occidentului. Cauza e criza dinlăuntrul societăţilor islamice. Modernitatea a lansat o provocare vechilor tradiţii ale societăţile musulmane, dar nu e vina occidentului, că tinerii îşi revendică şansa de a se educa, iar femeile şi minorităţile drepturile şi libertatea de a se emancipa”. Ziarul deplînge doar faptul că apusul le înlesneşte demagogilor extremismului (din răsărit) încercarea de a denunţa occidentul drept prezumtivul „mare duşman”.