1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Terorism cotidian

Reverberaţiile şocului provocat de recentele atentate teroriste sunt departe de a se fi atenuat.

default

Poliţia, în alertă la Atena, unde mai multe instituţii oficiale au primit pachete cu explozibil

Ziarele occidentale sunt pline de analize şi comentarii pe tema pachetelor cu bombe trimise fie de extremişti islamci din Peninsula Arabă la adrese evreieşti din SUA, via Emiratele Arabe Unite, Germania şi Anglia, fie de cele expediate de terorişti de stânga din insulele elene. Alte articole se ocupă de uciderea a zeci de creştini într-o biserică irakiană.

Asistăm la o recrudescenţă teroristă? Greu de spus. Fapt e că pachetele cu exploziv au fost, în mare parte, depistate şi dezamorsate la timp.

Serviciile secrete occidentale au făcut între timp progrese notabile, învăţând mult despre terorism, după cum sugera, într-o optimistă analiză, Neue Zuercher Zeitung. Dar pe creştinii irakieni ucişi probabil de terorişti arabi, nu-i va mai putea salva nimeni. Nici zecile de victime înregistrate în rândul musulmanilor şiiţi, vânaţi de terorişti suniţi în acelaşi nefericit Irak, nu vor putea fi resuscitate.

Fireşte, nu toate actele teroriste trebuie trecute în contul filialei iemenite a reţelei islamiste al Quaida sau, în genere, al unor grupări arabe şi musulmane similare. Activi continuă să fie şi extremiştii de stânga.

De pildă cei din Grecia. Lor li se impută expedierea pachetului cu bombă trimis pe adresa cancelariei federale, precum şi confecţionarea altor colete similare ajunse la diverse alte reprezentanţe occidentale.

Dar toate aceste atentate au un numitor comun. Le uneşte mobilul, care este ura împotriva occidentului, a libertăţii şi democraţiei de tip occidental. Că, spre lauda serviciilor de securitate, pachetele şi-au ratat ţinta e o veste bună. Dar bucuria pe care o iscă această ştire n-ar trebui să ne orbească.

Terorismul global continuă să fie bine mersi şi la lucru. Varsă râuri de sânge nu doar în Irak şi Afganistan, unde acţionează grosul oştirii lui Bin Laden, ci pretutindeni, în India, Filipine şi - nu în ultimul rând, în occident, după cum s-a văzut în ultimul deceniu la New York, Madrid şi Londra.

În context, cazul yemenit nu-i uimeşte pe experţi. Se ştia de mult că orice teritoriu pradă haosului, anarhiei şi fărâmiţării tribale e un teren fertil pentru crearea de fiefuri teroriste. Somalia e, de asemenea, un bun loc de refugiu.

Mult mai semnificativă e surpriza comentatorilor, una care atestă că în occident rămâne la ordinea zilei obiceiul refulării marilor pericole, în special a celor care provin din lumea a treia.

Or, întru combaterea terorismului nu e nevoie doar de servicii secrete eficiente, ci şi de o vigilenţă tenace, una care să nu fie torpilată metodic de reflexele unei corectitudini politice refuzând să numească explicit duşmanul lumii libere.

Nu pare să fie deloc întâmplător că grupările islamiste din lumea arabă şi-au dublat eforturile de a provoca, în numele Coranului, vărsări de sânge în America tocmai într-o perioadă în care administraţia Obama refuză să-i califice pe extremiştii arabi drept terorişti ori să le indice etnia şi religia de la care se revendică.

Deşi terorismul nu trebuie în nici un caz echivalat şi identificat cu Islamul sau cu lumea arabă, e esenţial să nu se recurgă la eufemisme care să creeze teroriştilor impresia că sunt pe cale să-şi impună agenda politică.

A spune lucrurilor pe nume e important şi în vederea mobilizării acelor resurse din lumea arabă moderată, care au determinat depistarea la timp a coletelor explozive din Yemen. Terorismul cotidian va continua, desigur. Depinde însă de lumea încă liberă, când şi dacă i se va pune capăt.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz