Teroriştii din propria ogradă

Primele referiri ale serviciilor secrete germane la pericolul terorist din interiorul Republicii Federale trimiteau la persoane de origine arabă sau nord-africană - studenţi sau solicitanţi de azil, predispuşi la opinii radicale. Erau, din start, scoşi din calcul tinerii de origine turcă - a doua sau chiar a treia generaţie de imigranţi, născuţi în interiorul Germaniei. Cu atât mai puţin s-ar fi gândit cineva că printre posibilii terorişti de tip "homegrown" ar putea fi chiar cetăţeni germani, de naţionalitate germană, convertiţi la islamism.

Abia atentatele din 7 iulie 2005, de la Londra, au aprins becul de avarie în interiorul departamentelor care se ocupă de securitatea naţională federală. Iar adevărul crunt avea să iasă în doar câteva luni la iveală: în Germania există cercuri de imigranţi unde domneşte o atmosferă incendiară.

Portretul robot al suspecţilor s-a conturat destul de repede: tineri care nu s-au radicalizat în tabere de refugiaţi sau în şcoli doctrinare din străinătate înainte de a migra în Germania ci care au crerscut şi au studiat în Republica Federală, integrându-se mai mult sau mai puţin în societate. Şocul a fost cu atât mai puternic cu cât acestora li se alăturaseră şi germani convertiţi.

La începutul lunii mai a acestui an a fost - se spune - ucis, în Afganistan, Eric Breininger, un astfel de german convertit şi înrolat în gruparea intitulată Uniunea Jihadului Islamic. În urma sa a rămas o - se pare - autobiografie. Apărut după moartea lui Breininger, manuscrisul, completat de apropiaţi ai acestuia, povesteşte drumul spre "războiul sfânt" împotriva necredincioşilor. Asemeni lui Breininger, au apărut un Fritz, un Daniel, un Atilla - membri ai grupului numit Sauerland, după denumirea regiunii din vestul Germaniei în care se organizaseră ca grupare teroristă. Unul dintre ei provine din ceea ce se numeşte de regulă "o familie bună" - mama e medic primar, tatăl antreprenor. Fiul a ales să moară pentru Allah. E drept - nu a ajuns să o facă.

La cinci ani de la atentatele din Londra, în jurul a 30-40 de cetăţeni germani fac naveta între Republica Federală şi polul jihadului de la graniţa afgano-pakistaneză. Despre aceştia se ştie, cel puţin, la nivelul serviciilor secrete germane. Unii vor să-şi mute familiile acolo, alţii merg în taberele de pregătire, se întorc în Germania şi activează de aici în beneficiul teroriştilor.

Autorităţile federale lucrează la dezvoltarea unor programe de de-radicalizare a celor întorşi - dar, în variantele de până acum, demersul nu a prea dat rezultate. Odată întorşi din taberele de antrenament ale jihadului, "convertiţilor" li se deschid portiţe prin care ar putea evada din spirala terorii - telefoane în regim hotline, oferte de consiliere, programe educaţionale... Până acum, însă, nu s-a reuşit nici o recuperare.

Autori: Holger Schmidt / Cristian Ştefănescu
Redactor: Rodica Binder