1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Teroare în Rusia - O listă lungă de atentate

Toate indiciile confirmă ipoteza unui atentat la metroul din Sankt Petersburg. O experienţă dureroasă prin care ruşii au trecut de mai multe ori până acum. Lista atacurilor comise în Federaţia Rusă este lungă.

Russland Explosion Metro in Sankt Petersburg (Reuters)

Explozie la metroul din Sankt Petersburg, 3 aprilie 2017

Vagoane distruse, fum, oameni răniţi, haos. Chiar dacă, deocamdată, motivele atacului nu sunt clare, imaginile de la Sankt Petersburg amintesc de numeroasele victime ale atentatelor precedente ca cel de acum 7 ani, comis la Moscova. 41 de oameni au murit, la finele lunii martie 2010, în urma celor două explozii declanşate, într-un interval de o oră, la metroul din capitala Federaţiei Ruse. Autorii celor două atacuri sinucigaşe - două femei originare din Cecenia care ar fi acţionat la comanda islamiştilor extremişti din nordul Caucazului. 

Una dintre piste: sudul Rusiei

Începând cu jumătatea anilor 90, metroul de la Moscova a devenit ţinta atacurilor sângeroase. În 2004, capitala Federaţiei Ruse a fost lovită de două ori. În februarie 2004 un atentator sinucigaş a ucis 41 de persoane nevinovate detonând o bombă între două staţii ale metrolului moscovit. În luna august a aceluiaşi an, o femeie a comis un atentat, tot sinucigaş, în faţa unei intrări la metrou. Opt trecători şi-au pierdut viaţa.

În majoritatea cazurilor, rezultatele anchetelor i-au menţionat pe islamiştii din sudul Rusiei, mai ales pe cei din Cecenia. În anii 90, în Republica Cecenă, Rusia a purtat două două războaie împotriva separatiştilor.

Russland Präsident Putin in Sankt Petersburg (picture-alliance/dpa/M. Metzel)

Preşedintele Vladimir Putin se afla la Sankt Petersburg când a avut loc explozia

Metropola culturală a devenit ţintă

Un val de teroare a şocat Rusia la sfârşitul anului 2013. În oraşul Volgograd, din sudul ţării, au fost comise trei atacuri cu bombă în urma cărora şi-au pierdut viaţa aproximativ 40 de persoane. Anterior, în ianuarie 2011, o lovitură similară, tot cu numeroase victime, avusese loc la aeroportul "Domodedovo" din Moscova. 

În Sankt Petersburg, oraşul natal al preşedintelui Vladimir Putin, nu s-au înregistrat incidente sângeroase. Până acum! Liderul de la Kremlin se afla în oraş când a avut loc explozia. În orice caz, metropola culturală şi cel de-al doilea oraş ca mărime al ţării a fost direct afectat de tragicul eveniment petrecut pe 31 octombrie 2015 când, deasupra peninsulei egiptene Sinai, a explodat un avion de pasageri rus care transporta turişti de la Sharm el-Sheikh la Sankt Petersburg. La bordul aeronavei se aflau 224 de persoane - călători şi echipaj. Nu a existat niciun supravieţuitor. Atentatul a fost revendicat de către o grupare afiliată organizaţiei teroriste "Stat Islamic" motivat, printre altele, de implicarea militară a Rusiei în Siria.

Russland Lubljanka Platz Moskau (picture-alliance/dpa/L.S.Gustafsson)

Sediul FSB (fostul KGB) de la Moscova

Moscova ia în serios ameninţările

Prezenţa militarilor ruşi în Siria a fost, în mod evident, şi motivul atacului comis în decembrie 2016 asupra ambasadorului Federaţiei Ruse în Turcia. Ambasadorul Andrei Karlov a fost împuşcat mortal de către un agent de securitate turc. 

Miliţiile teroriste ISIS au ameninţat Rusia cu atentate, iar Moscova ia în serios pericolul. Serviciile secrete ruse (FSB - fost KGB) informează destul de des că au fost operate arestări în rândurile presupuşilor extremişti şi că au fost împiedicate atacuri. În noiembrie 2016 au fost reţinute 10 persoane suspectate de legături cu ISIS la Moscova şi Sankt Petersburg şi care ar fi plănuit atentate în noaptea de Revelion. Nu cu mult timp înainte, autorităţile ruse anunţaseră că au reuşit să împiedice comiterea unui atac ISIS în oraşul Nijni Novgorod.

La finele lunii martie, anul acesta, aripa caucaziană a miliţiilor ISIS a atacat o bază a gărzilor ruse din Cecenia. Incidentul s-a soldat cu moartea a şase soldaţi ruşi şi tot atâţia jihadişti.

Autor: Roman Goncharenko/ Claudia Ştefan

Vă mai recomandăm