1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Terapia mai rea decît boala

Pînă şi micii depunători sunt constrînşi peste noapte să plătească oalele sparte de marile bănci. Soluţia de salvare a Ciprului de la faliment, ordonată de Bruxelles, frizează cinismul pur şi înfierbîntă spiritele.

Rar se întîmplă ca mai toate vocile din presa europeană, de la stînga la dreapta, să critice cu aceeaşi vehemenţă o măsură luată ad-hoc de responsabilii europeni spre a salva o ţară din zona monetară de la faliment. Victima este de astă dată Ciprul iar soluţia aplicată, deşi lipsită de precedent, riscă tocmai pe fundalul unei crize ce afectează şi alte state, să creeze un precedent.

Nu numai contribuabilii sunt de-acum chemaţi să salveze băncile europene ci şi clienţii mărunţi, care pot fi prinşi mai uşor în plasa măsurii pur populiste adoptată la finele săptămînii la Bruxelles, relevă TAGESZEITUNG. Dar ce se întîmplă cu magnaţii, fie aceştia ruşi, greci sau ciprioţi? Din timp, ei şi-au plasat banii în siguranţă, fireşte altundeva decît la băncile europene unde dobînzile sunt infime.

Ceea ce nu i-a împiedicat însă pe responsabilii de la Bruxelles să-i oblige deopotrivă pe bogaţii cu conturi grase şi pe cei care şi-au pus de-o parte bani albi pentru zile negre la aceeaşi dare: 6,75% din suma totală a economiilor fiecăruia. Efectul măsurii este fatal fiindcă, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, fiecare depunător european, privind spre Cipru ştie de-acum că îl poate aştepta şi pe el aceeaşi soartă ca pe nefericiţii locuitori ai insulei de unde se povesteşte că ar fi ieşit din ape, zeiţa elenă a frumuseţii.

Mioapă şi strîmbă este decizia luată de membrii clubului euro, scrie SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, mirîndu-se de ce s-au grăbit aceştia să extragă de pe conturile de economii ale ciprioţilor, 6 miliarde de euro spre a salva băncile de la faliment devreme ce insula dispune de imense rezerve de gaze naturale, care din 2017 vor putea fi din belşug exploatate, guvernul de la Nicosia fiind chiar dispus să garanteze, cu o treime din veniturile realizate din câştiguri, datoriile. Pînă una alta soluţia dictată de Bruxelles a aruncat Ciprul în haos, trădînd în subtext faptul că Uniunea Europeană s-ar putea acomoda la nevoie cu ieşirea insulei din zona monetară, este de părere GAZETA WYBORCZA.

Furt ziua în amiaza mare, titrează cotidianul bulgar SEGA analiza celor petrecute în cel mai scurt răstimp, întîmplări care în optica unor analişti echivalează cu o incinerare a economiei cipriote şi declanşează noi crize de dimensiuni imprevizibile.

Previzibilă este, din nefericire, aplicarea soluţiei cipriote în cazul altor state se teme LE REPUBLICAIN LORRAIN, întrevăzînd noi nelinişti sociale, alimentate de un acut sentiment al injustiţiei.

Graba cu care a fost luată controversata decizie la Bruxelles, de care ministrul federal al finanţelor Wolfgang Schäuble nu este deloc străin, aminteşte RHEIN ZEITUNG, trădează o situaţie infinit mai gravă şi anume că nimeni nu mai poate fi sigur de nimic în zona monetară euro, deduce AUGSBURGER ALLGEMEINE.

Nu mai puţin păgubos este şi semnalul dat nu doar restului depunătorilor din zona euro, după cum constată NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, ci şi pieţelor financiare, completează ideea DIE WELT.

Pentru ROSSSIJSKAJA GASETA este cît se poate de limpede că măsura adoptată de responsabilii europeni exprimă propria lor neîncredere în sistemul financiar al Uniunii. Ceea ce ar favoriza o recidivă a crizei, mult mai gravă decît primul puseu al bolii de care suferă moneda euro, conchide DE TELEGRAAF.

Dar cum un necaz nu vine niciodată singur, Uniunea Europeană mai are o problemă suficient de gravă: Ungaria. Chiar dacă guvernul Orban nu este o dictatură, măsurile preconizate şi cele adoptate au un vădit efect coroziv asupra temeliilor democraţiei, este de părere DIE PRESSE, subliniind că simpla victorie electorală a actualei formaţiuni naţionalist-conservatoare precum şi majoritatea deţinută de aceasta în parlamentul de la Budapesta nu constituie o garanţie a stabilităţii. Că guvernul Orban şi-a pierdut încă înainte de preluarea mandatului simpatia în mass media europeană nu este de mirare, scrie un alt editorialist luînd, în mod uimitor, în paginile aceluiaşi cotidian austriac, apărarea executivului de la Budapesta. In opinia semnatarului articolului, criticile aduse Budapestei ar fi prea puţin concrete şi mai degrabă presărate de prejudecăţi.

Chiar aşa? se poate întreba cititorul cotidianului TEGESSPIEGEL în care se relatează cum Ungaria acordă unui moderator TV recunoscut pentru convingerile sale rasiste şi antisemite cel mai prestigios premiu pentru jurnalism. Deşi ministrul pentru probleme sociale, Zoltan Balog, regretă această „premiere”, exclude totuşi retragerea distincţiei.

Pentru o retragere a dreptului de vot a Ungariei în UE, pledează un fost deputat al partidului lui Orban, Fidesz, aflat în perioada tranziţiei, în opoziţie. Motivele pentru care István Hegedüs îl critică acum sever pe Orban, sunt expuse într-un interviu publicat în actuala ediţie a revistei DER SPIEGEL. Orban judecă foarte drastic şi are doar păreri negative asupra perioadei scurse de la prăbuşirea comunismului, întrevăzînd în acele structuri doar vechile cîrdăşii comuniste. Aşa zisa sa revoluţie orbaniană urmăreşte o permanentizare a partidului său la putere, din care cauză a acordat cele mai importante posturi preferaţilor săi, prelungindu-le mandatul. Orban şi-a dezamăgit deja o parte din susţinători, economia ţării e la pămînt iar ungurilor le displace starea de izolare în care au fost împinşi. Cum ar putea Bruxelles-ul să salveze democraţia ungară? UE ar trebui să reacţioneze urgent şi ferm, crede Hegedüs, să analizeze temeinic modificările aduse constituţiei şi să-i retragă guvernului Orban dreptul de vot în Consiliul UE. Ar fi o măsură simbolică, şi spre deosebire de sancţiunile economice nu ar aduce prejudicii existenţei de zi cu zi a locuitorilor ţării.