1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Telemeaua grecească

Majoritatea editorialiştilor comentează în continuare situaţia Greciei şi efectele europene şi globale ale crizei financiare în care se zbate statul elen.

default

Frate, frate, dar telemeaua grecească e pe bani. Unele ziare occidentale continuă să se arate preocupate de brutalitatea sângeroasei reprimări a mişcării pentru democraţie din Siria şi de crimele tot mai numeroase ale dictaturii de la Damasc, pe care, după cum relevă Frankfurter Rundschau, a susţinut-o, multă vreme, guvernul islamist al Turciei.

Dar majoritatea editorialiştilor comentează în continuare situaţia Greciei şi efectele europene şi globale ale crizei financiare în care se zbate statul elen.

Câteva se ocupă de anunţata retragere a unei mari părţi a trupelor americane din Afganistan.

Iar unii analişti abordează şi dilema noului executiv regional de stânga din Stuttgart, care se confruntă cu demonstraţii violente, de inspiraţie extremistă, în semn de protest împotriva proiectului gigantic al construcţiei la Stuttgart a unei gări subterane.

În fine, la exact 70 de ani de la invazia în Uniunea Sovietică, o serie de observatori se prevalează de consultările germano-poloneze şi semnalează ameliorarea perceptibilă a raporturilor dintre Berlin şi Varşovia.

În răstimp, la Berlin, taz evocă „mânia şi teama de viitor a grecilor”, care o duc, economic, din ce în ce mai greu. Dar alte ziare, inclusiv de stânga, precum Frankfurter Rundschau, se uită la buzunarul propriu şi remarcă înveninarea atmosferei din pricina necesităţii ajutorării grecilor. „Criza datoriilor a otrăvit prietenia dintre Germania şi Elada”, notează cotidianul din Frankfurt, potrivit căruia „Angela Merkel a devenit politicianul german cel mai detestat de către greci”.

Pentru Financial Times Deutschland supravieţuirea guvernului de la Atena ar reprezenta „un mini-pas efectuat în direcţia salvării. Şi Tagesspiegel constată că premierul grec Papandreou a supravieţuit moţiunii din Parlament şi că la Bruxelles Comisia Europeană doreşte să-i ajute ţara. Ziarul berlinez se întreabă însă încotro se îndreaptă oare Europa, şi dacă declinul Greciei, Portugaliei şi Irlandei nu semnalizează de fapt o criză a întregului continent.”.

Din acelaşi ziar aflăm de opoziţia agenţiilor de rating faţă de-o eventuală ştergere a debitelor greceşti. Cel puţin la fel de gravă e altă „opoziţie”, şi anume cea a grecilor faţă de ideea „de a aduce noi jertfe” proprii, semnalată, la Viena, de cotidianul austriac Die Presse. Ziarul se ocupă de protestele de pe străzile elene, observă că „dezorientarea populaţiei ia proporţii” şi identifică sursa răului în corupţia endemică marcând sistemul grecesc, aşa cum a funcţionat el decenii la rând.

Săptămânalul Der Spiegel afirmă că ministrul german al finanţelor ar vrea să susţină Atena prin importuri de energie solară, ecologică, din Grecia. Hebdomadarul german abordează şi diferenţele uriaşe dintre europeni la capitolul prosperitate: „un olandez”, scrie revista, „şi-a putut permite anul trecut de trei ori mai multe (mărfuri) decât un bulgar”. Fraţii de la sud de Dunăre par a fi la polul sărăciei europene. Departe de cei mai săraci europeni sunt luxemburghezii, cei mai bogaţi de pe bătrânul continent, iar italienii se situează undeva la mijloc.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident