1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Teama germanilor faţă de "migraţia sărăciei"

Germania este una din ţările care a menţinut, pe cât posibil, restricţiile privind accesul românilor şi bulgarilor la piaţa internă a muncii. Cum se explică poziţia Germaniei, în comparaţie cu alte state membre ale UE?

Deschiderea pieţei europene a muncii este un drept de bază de care beneficiază toţi cetăţenii UE. E adevărat, nu neapărat de la început, odată cu primirea lor în marea familie europeană. După şapte ani de la aderare, însă, sunt ridicate şi ultimele bariere. Berlinul, ca şi Londra de altfel, a decis să impună restricţii românilor şi bulgarilor care doreau să pătrundă pe piaţa internă a muncii. Pe fondul ridicării acestor restricţii, la 1 ianurie 2014, în Germania s-a declanşat o dezbatere aprinsă, alimentată de campania iniţiată de creştin-socialii bavarezi (CSU). Aceştia avertizează, aşa cum au făcut-o de altfel şi britanicii la rândul lor, faţă de pericolulul pe care îl reprezintă aşa numita migraţie a sărăciei şi solicită măsuri severe pentru migranţii români şi bulgari.

Respingere şi teamă

Actuala dezbatere din Germania e marcată de respingere şi teamă, apeciază, pentru DW, Andreas Pott, directorul Institutului de cercetarea migraţiei şi de studii interculturale al Universităţii Osnabrück. În comparaţie cu alte ţări, în Germania, tema migraţiei nu e privită cu destulă degajare, explică Pott. Alta e situaţia în Spania, unde, potrivit OECD, între 2007 şi 2011, au fost înregistraţi 51.000 de migranţi bulgari şi 327.000 de români. Ei bine, în ciuda şomajul ridicat, în Spania nu s-au purtat astfel de dezbateri intense. Nici în Italia, care în 2012 şi-a deschis piaţa muncii pentur români şi bulgari şi unde, în ultimul deceniu, cam fiecare al patrulea migrant era român. În Germania, ţară cu un şomaj de aproximativ 5 la sută, în care au sosit în aceeaşi perioadă evaluată prin studiul OECD (2007 - 2011) 68.000 de bulgari şi 107.000 de români, în schimb au loc asemena dezbateri. De ce?

O explicaţie rezidă în faptul că între români şi italieni sau spanioli există realţii mai strânse datorate şi înrudirii limbilor pe care le vorbesc. Ceea ce nu e cazul între români şi germani. Dar factorul care cântăreşte cu siguranţă şi mai mult este cel economic. "În Italia şi Spania este foarte greu, la ora actuală, să găseşti de lucru. Acolo unde nu există locuri de muncă, scade şi migraţia" atrage atenţia Thomas Liebig, expert pentru problemele migraţiei, în cadrul OECD. Germania are nevoie de forţă de muncă.

Decizia de a-şi deschide complet piaţa muncii sau de a impune restricţii cetăţenilor UE în primii şapte ani de la aderare depinde şi de situarea geografică a unei ţări sau alteia faţă de cei aflaţi în căutare de lucru. Liebig îşi aminteşte cum, după valul de aderare din 2004, Germania şi Austria au menţinut cel mai mult timp restricţiile pentru noii primiţi în UE. Şi aceasta pentru că se aflau cel mai aproape geografic de aceştia. Şi atunci au avut loc dezbateri aprinse în Germania pe această temă, chiar dacă, spre deosebire de acum, nu s-a avertizat faţă de o "migraţie a sărăciei".

Oricum e o greşeală că se amestecă două chestiuni total diferite. A avea acces la piaţa muncii nu însemană totodată a avea acces şi la sistemele sociale germane. Dreptul UE prevede ca fiecare cetăţean comunitar să poată locui timp de trei luni într-o ţară membră a Uniunii Eruopene pentru a-şi căuta de lucru. Ceea ce nu înseamnă, în baza aceleaiaşi legislaţii europene, că în această perioadă migrantul are şi dreptul la ajutor social din partea statului respectiv. O decizie în acest sens nu poate fi luată decât de statul în cauză.

Benefic pentru piaţa muncii

Deşi numărul migranţilor români şi bulgari este destul de mare, raportat la populaţia ţărilor respective, mulţi experţi nu se aşteaptă, totuşi, la un val de imigranţi din acest spaţiu răsăritean către Germania şi Austria. Aşa cum nu s-a întâmplat nici în 2011, când piaţa muncii a fost deschisă complet pentru polonezi, de pildă. La vremea aceea mulţi polonezi bine calificaţi îşi găsiseră deja un loc de muncă în occident, cu precădere în Marea Britanie. Germania, care are nevoie de forţă calificată de muncă a pierdut această şansă, e de părere Andreas Pott.

Expertul OECD, Thomas Liebig e convins că în final cu toţii vor profita de pe urma liberei circulaţii a forţei de muncă. Oamenii care caută de lucru se vor îndrepta spre pieţele care au nevoie de forţă de muncă, aşa încât de pe urma acestei reglementări va profita întreg spaţiul UE.