Taximetristul: "Şofatul îmi dă un sentiment de libertate"

Heiko Janssen locuieşte de 20 de ani în capitala Germaniei şi îşi câştigă existenţa muncind ca taximetrist. Răspunsul la întrebarea de ce a plecat din oraşul natal Aurich din nordul extrem al Gemaniei pentru a trăi la Berlin vine prompt: pentru diversitatea culturală a capitalei. Înainte de toate, Janssen a fost fascinat de viaţa de noapte din oraş.

În adolescenţă, bărbatul acum în vârstă de 45 de ani, se ducea des la Centrul Cultural pentru Tineret din oraşul natal. Acolo a avut posibilitatea să urmărească filme care nu rulau la cinematograf. Iar concertele la care asista tot acolo, la Centrul Cultural, nu puteau fi văzute în fiecare zi în localitatea cu doar 50.000 de locuitori. Cândva, Aurich a început să i se pară prea mic, un colţ uitat de lume.

A aflat abia a doua zi de căderea Zidului Berlinului

Janssen s-a mutat la Berlin. În opinia părinţilor lui, mutarea n-a fost o decizie rezonabilă. Cu alte cuvinte: n-a dat dovadă de responsabilitate. De muncit, a muncit pe unde a apucat şi-n rest... s-a distrat. De căderea Zidului Berlinului (pe 9 noiembrie 1989) a aflat abia a doua zi. Brusc, Berlinul de Vest era plin de maşini din Est.

"Partea comică a fost că, în seara respectivă, n-am văzut nimic la televizor. În dimineaţa următoare eram în drum spre serviciu. Mi-am luat şi un coleg cu maşina şi mergeam printr-un Berlin de Vest învăluit în ceaţă. În apropierea Centrului de Congrese am văzut o grămadă de maşini Trabant şi mi-am întrebat colegul: oare ce caută aici? Atunci mi-a povestit că şeful nostru a dansat toată noaptea la Poarta Brandenburg de bucurie că a căzut Zidul Berlinului."

Heiko primeşte veştile cele mai importante în maşină

Janssen a primit până şi această veste importantă în maşină. Şi deoarece condusul a fost dintotdeauna marea lui pasiunea, în 1993 a transformat plăcerea de a mânui volanul într-o ocupaţie principală. S-a făcut taximetrist. De altfel, meseria de şofer nu i-a fost străină. Şi tatăl lui a fost şofer de autobuz.

"Taximetria îmi dă un sentiment de libertate. Nu am un şef care să mi se uite peste umăr toată ziua şi pot decide singur când şi câte ore lucrez, când fac pauză şi încotro mă duc"

, spune Janssen.

Taximetristul preferă turele de noapte

Bărbatul preferă turele de noapte şi se autocaracterizează ca fiind un şofer tăcut şi discret. Dar asta nu înseamnă că nu conversează cu clienţii, ci că nu ţine deschisă staţia de emisie-recepţie a maşinii. De aparat nu are nevoie pentru că seara, înainte de ieşi pe traseu, citeşte presa locală cu mare atenţie. Astfel află unde au loc congrese sau concerte sau în care club se ţin recitaluri. Janssen spune că acesta este modul lui de a-şi selecta clientela şi de a evita stresul. Şofatul în timpul zilei este dificil, mai crede el. Noaptea, clienţii sunt mai relaxaţi, iar şoselele mai libere.

Dar mai sunt şi alte motive pentru care Janssen preferă să lucreze între orele 21:00-06:00. Unul dintre ele ar fi că urăşte să se trezească dimineaţa devreme. Chiar dacă-şi petrece fiecare noapte departe de casă, Janssen şi iubita lui Barbara au o relaţie frumoasă.

Un cuplu armonios

"Cred că suntem o pereche armonioasă, ne cunoaştem bine reciproc şi am devenit un cuplu solid în toţi aceşti ani de când suntem împreună."Barbara lucrează acasă şi nu are probleme cu turele de noapte ale lui Janssen. Relaţia funcţionează bine pentru că ambii parteneri sunt întreprinzători privaţi şi fiecare ştie ce înseamnă munca pe cont propriu.

Janssen doarme de regulă până la prânz. "Dimineaţa" când se trezeşte, cum obişnuieşte el să spună, îi place să bea ceai. Sortimentul preferat este amestecul de ceaiuri englezeşti care se bea în estul Friziei.

Dragostea pentru muzică e singurul lucra care a rămas constant

Ceaiul se numără printre puţinele legături pe care Janssen le mai are cu locurile natale. Părinţii şi-i vizitează de două-trei ori pe an şi cam atât. În Aurich nu mai are prieteni. Dragostea pentru muzică este singurul lucru cu care a plecat la Berlin şi care i-a rămas: colecţia impresionantă de albume stă la loc de cinste în locuinţa sa din cartierul Friedrichshain.

Şofatul şi muzica i se potrivesc de minune lui Heiko Janssen. Întotdeauna a avut numai locuri de muncă ce aveau de-a face cu condusul. În tinereţe se ducea cu maşina tatălui său la concerte în Olanda. "În Frizia făceam mereu pe şoferul. Acum sunt taximetrist", spune Janssen. Iar din difuzoarele maşinii se aude întotdeauna muzică...

Autori: Carlos Albuquerque / Claudia Ştefan
Redactor: Alexandra Sora