1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Taxă pentru drumuri?

Banii încasaţi şi cheltuiţi de statul german constituie una din temele principale pentru cele mai ziarele din Republica Federală.

Propunerea premierului social-democrat al landului Schleswig-Holstein, Torsten Albig, ca fiecare cetăţean să plătească anual 100 de euro pentru crearea unui fond de reparare a străzilor din Republica Federală, creează dispute aprinse în opinia publică germană.

Puţină lume este de acord cu această măsură, după cum notează Die Welt: doar miniştrii Transporturilor din cele 16 landuri. În rest, membrii coaliţiei de guvernare nici nu vor să audă de ea. "Ideea domnului Albig nu va juca nicăieri vreun rol", a declarat secretarul general al Uniunii Creştin-Democrate, Peter Tauber. Şi Sueddeutsche Zeitung observă că toţi sunt anti-Albig, inclusiv creştin-socialii din Bavaria, care militează şi vor obţine se pare instituirea unei taxe similare, o vignietă pe care o vor plăti însă doar şoferii străini care vor circula pe străzile germane. "Ne-am gândit la acest lucru şi am ajuns rapid la concluzia că o astfel de taxă ar fi nedreaptă", a declarat preşedintele CSU, Horst Seehofer, citat de cotidianul din sudul Germaniei.

Frankfurter Allgemeine Zeitung admite că cifrele vorbesc în favoarea propunerii premierului de land din Schleswig-Holstein: o comisie de profil a calculat la şapte miliarde de euro pe an necesarul de investiţii în refacerea infrastructurii germane. Guvernul federal alocă însă doar cinci miliarde până în 2017. În plus, bugetele regionale şi locale nu ar avea prea multe rezerve pentru investiţii, întrucât trebuie să reducă masiv cheltuielile pentru a limita acumularea de noi datorii. În acest context, FAZ nu înţelege opoziţia fermă a celorlalte landuri faţă de măsura recomandată de colegul din nordul Germaniei.

Jurnaliştii germani notează însă că guvernul de mare coaliţie se pregăteşte să direcţioneze şi mai mulţi bani spre asigurările sociale iar economiştii din CDU au calculat că aceste planuri de reformare a sistemului de pensii vor costa peste 400 de miliarde de euro, bani care vor fi returnaţi de generaţiile următoare. Comentatorul Die Welt, Jan Dams, critică dur alocarea unor sume uriaşe spre bugetele de asigurări sociale şi spre plata datoriilor de stat, în detrimentul investiţiilor pentru viitor - în infrastructură şi modernizarea ţării. Germania şi-ar finanţa de fapt în acest fel cu zeci de miliarde trecutul, avertizează editorialistul de la Die Welt.

În plus, impunerea unui salariu minim pe economie de 8,5 euro pe oră, din 2015, va duce la majorări masive de preţuri, după cum citim în Sueddeutsche Zeitung. Asociaţiile agrare anunţă scumpiri de până la 30% la legume şi fructe, călătoriile cu taxiul vizează de asemenea creşteri de preţuri de 25%, iar saloanele de frizerie se confruntă deja cu sporirea masivă a muncii la negru.

Sprijin de peste Ocean pentru Ucraina

În afara problemelor interne, ziarele de limbă germană privesc în continuare cu atenţie spre Ucraina. Acolo unde vicepreşedintele american Joe Biden, aflat în vizită, a promis ajutoare de 50 de milioane de dolari, dar a cerut combaterea mai intensă a corupţiei, potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung. America va trimite 2000 de observatori în Ucraina, dar nu va livra Kievului armament, conchide FAZ.

Neue Zuercher Zeitung crede că vizita lui Biden la Kiev are mai degrabă o valoare simbolică şi constată că, pe teren, în estul tensionat al Ucrainei, succesele diplomatice obţinute la Geneva nu au fost deocamdată transpuse practic iar progresele sunt inexistente.

SUA sprijină demonstrativ conducerea de la Kiev, scrie şi die Welt, care precizează că Biden nu a evitat nici de această dată să ameninţe Moscova cu noi sancţiuni şi extinderea izolării internaţionale, dacă Rusia va continua politica de destabilizare a Ucrainei.