Tarif politic, tarif moral

Citând un institut austriac de specialitate, cotidianul relevă că, din pricina crizei, "ţări precum Ungaria, Ucraina şi Letonia au pierdut 10 ani...Deşi greul cel mare a trecut, a trecut din păcate (pentru ţările din zonă) şi ce-a fost mai bun” (în anii de mare creştere economică, a subliniat în context Peter Havlik, directorul Institutului pentru Comparaţii Economice Internaţionale, citat de cotidianul din Frankfurt).

Pentru anul acesta, analiştii se aşteaptă ca estul Europei să se confrunte cu stagnarea economică, Ungaria şi Republicile Baltice fiind cele mai afectate state din regiune. Şi în privinţa şomajului situaţia ţărilor din zonă s-a agravat, mai aflăm din acelaşi ziar german.

Atenţia editorialiştilor apuseni e monopolizată în aceste zile de mesajul pastoral al Papei Benedict al XVI-lea cu privire la abuzurile sexuale comise împotriva copiiilor din şcolile şi internatele catolice irlandeze, de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi de reforma sistemului sanitar american.

La Repubblica din Roma şi ABC de la Madrid menţionează preţul extrem de ridicat pe care-l va presupune introducerea în SUA a asigurării medicale obligatorii pentru toţi.

În conformitate cu alte ziare de stânga, precum New York Times, cotidianul italian îl laudă ditirambic pe Obama pentru ceea ce afirmă a fi o „reformă (de proporţii) istorice”. Dar „preşedintele şi credincioşii săi ştiu bine că pe altarul acestei reforme s-au jertfit chiar ei, întrucât la următoarele alegeri electoratul îi va pedepsi pe democraţi."

Remarcabil e scepticismul manifestat de analiştii iberici, devreme ce Obama s-a lăsat inspirat în schimbarea sa legislativă de sistemul medical din Spania 8 care se confruntü actualmente cu un deficit de 10 miliarde de euro).

Potrivit ziarului ABC de la Madrid, „bătălia e departe de a fi luat sfârşit. Fiindcă, în substanţa ei, problema cea mai mare n-a fost rezolvată…E vorba de costurile financiare ale reformei. Dată fiind situaţia economică actuală se cere, pe de o parte, să se facă mari economii. Iar pe de alta, reforma va implica şi un tarif politic enorm, pe care deputaţii democraţi îl vor avea de plătit la alegerile americane din noiembrie”.

Dar cine plăteşte oare munţii de oale sparte, decenii la rând, de preoţi pedofili? În presa germană, mesajul pastoral pe acest subiect adresat de Papă ierarhilor irlandezi a suscitat elogii răzleţe şi critici abundente.

Frankfurter Allgemeine Zeitung salută mesajul Suveranului Pontif, care şi-ar asuma deplin suferinţa victimelor abuzurilor sexuale. Ziarul îi acuză simultan pe criticii lui Benedict de „cinism”, dacă aceştia îl bănuiesc de „machiavelism”.

Leipziger Zeitung reliefează că Papa le-a exprimat victimelor „compasiunea sa şi i-a certat în termeni severi pe vinovaţi fără să reuşească totuşi să împace victimele ori să scoată la iveală sursele răului şi să regleze conturile cu fraţii păcătoşi”.

Sueddeutsche Zeitung deplânge în special viziunea Papei cu privire la cauzele abuzurilor sexuale, care s-ar datora unei anumite interpretări a înnoirilor introduse de Conciliul Vatican II, drept inaugurarea unei ere a îngăduinţei.

„Violenţa la care au fost supuşi copii ar fi, ca atare, rezultatul relativismului moral”, ceea ce, potrivit cotidianului din Muenchen, ar fi departe de realităţi. În fine, Schweriner Volkszeitung regretă faptul că „acest papă bavarez evită în continuare să abordeze capitolul pedofiliei din biserica patriei sale”.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder