1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Tătarii din Crimeea au nevoie de protecţia Turciei

Minoritatea musulmană de origine turcă din Crimeea nu îşi doreşte desprinderea peninsulei de Ucraina. Teama în faţa unei eventuale intervenţii ruseşti este tot mai mare. Poate Turcia să intervină în ajutorul tătarilor?

Tătarii din Crimeea în faţa unei moschei la Sevastopol

Tătarii din Crimeea în faţa unei moschei la Sevastopol

Conflictul dintre Ucraina şi Rusia se acutizează şi desprinderea Crimeei de Rusia nu mai pare imposibilă. Îngrijorarea devine tot mai evidentă şi în rândul celor 300.000 de tătari, care trăiesc în peninsula de la Marea Neagră.  Ei sunt urmaşii celor care  au adoptat islamul sunit şi limba turcă în perioada celor 300 de ani de domnie otomană. Prin urmare ei sunt un popor turcic şi potrivit ministerului de externe de la Ankara ei reprezintă 13 la sută din populaţia Crimeei. Guvernul turc se simte legat de tătarii din Crimeea şi încearcă să găsească o soluţie paşnică în actualul conflict.

Discuţii diplomatice

La începutul săptămânii şeful diplomaţiei turce Ahmet Davutoglu s-a întâlnit cu 50 de reprezentanţi ai Asociaţiei Crimeea la Ankara. În timpul discuţiilor, el a accentuat sprijinirea necondiţionată a tătarilor din Crimeea:" Oriunde fraţii şi surorile noastre vor avea de suferit, noi vom fi cei dintâi care îi vor ajuta", spunea Davutoglu.

Cu puţin timp înainte, el se aflase la Kiev, unde a discutat cu reprezentanţii noului guvern. Davutoglu s-a referit la protecţia integrităţii teritoriale a Ucrainei. Diplomatul şef a evitat însă să critice Rusia şi a pledat pentru soluţionarea paşnică a conflictului.

Eforturile diplomatice au fost completate de discuţia telefonică dintre premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi preşedintele rus Vladimir Putin. Potrivit presei, Erdogan a avertizat asupra destabilizării regiunii şi i-a cerut lui Putin să susţină convieţuirea paşnică dintre ucraineni, tătari şi ruşi.

Rolul de intermediar al Turciei este dorit şi de Kiev. Potrivit agenţiei de ştiri Cihan din Turcia, ambasada Ucrainei de la Ankara ar fi apelat la guvernul turc pentru a se alia eforturilor internaţionale menite a stopa extinderea tensiunilor dintre Kiev şi Moscova. 

Turcii din Crimeea în centrul atenţiei opiniei publice din Turcia

Ameninţările pe care le primesc tătarii din Crimeea nu rămân fără ecou în Turcia. În relatările de presă despre criza din Ucraina, situaţia turcilor din Crimeea capătă tot mai multă greutate. În paralel, reprezentanţii tătarilor din Crimeea încearcă să câştige tot mai mult din atenţia opiniei publice. „În Ankara, Istanbul, Antalya şi alte oraşe turceşti, oamenii au ieşit pe stradă pentru a protesta. Protestele au fost organizate de Asociaţia tătarilor din Crimeea, localizată în Turcia", explică profesorul de istorie Hakan Kirimli într-o discuţie cu DW. El însuşi este etnic tătar din Crimeea şi membru al asociaţiei din Ankara. 

Cei circa cinci milioane de tătari din Crimeea care trăiesc în prezent în Turcia sunt complet nemulţumiţi de evoluţiile politice actuale, mai explică profesorul. „Demonstrează împotriva invaziei ruseşti în patria lor, Ucraina, şi sprijină integritatea teritorială a statului" adaugă Kirimli. Tătarii s-au pronunţat clar împotriva anexării Crimeei de către Rusia, spune profesorul. „Poziţia lor anti-rusă este motivată de experienţele neplăcute pe care le-au trăit sub dominaţia rusă, care s-a menţinut vreme de 200 de ani." Ei se tem că situaţia s-ar putea repeta şi îşi fac mari griji în privinţa viitorului, mai explică Kirimli.

Sentimentul anti-rus este adânc înrădăcinat

Între 1475 şi 1774 peninsula Crimeea a fost parte a Imperiului Otoman. După războiul ruso-turc din 1770-1774, Crimeea a fost scurt timp independentă. „În 1783, Imperiul Rus a anexat Crimeea, transformând-o într-o provincie rusă.", povesteşte istoricul Kahraman Sakul într-o discuţie cu DW. În 1944, Stalin semna o lege pe baza căreia tătarii din Crimeea deveneau trădători ai Uniunii Sovietice, în condiţiile în care legiuni de tătari luptaseră alături de nazişti", mai explică istoricul. „A urmat expulzarea tătarilor din Crimeea. De abia după destrămarea Uniunii Sovietice şi declararea independenţei Ucrainei, tătarii au revenit în Crimeea, din 1990", spune Sakul.

Ucranienii au susţinut popularea Crimeei cu tătarii, în condiţiile în care peninsula era locuită majoritar de ruşi. "Se dorea o contrabalansare a prezenţei ruseşti, prin repopuplarea cu tătari. Ucrainienii şi tătarii din Crimeea s-au aliat împotriva extinderii influenţei ruseşti în regiune" mai adaugă Sakul.

Politica externă a Turciei şi tătarii din Crimeea

Relaţiile turco-ucrainene se bazează în special pe interesele comune faţă de tătarii din Crimeea, spune istoricul. „Din 1990, Turcia a investit mult, cu precădere în domeniul cultural. Şi în Ucraina există multe asociaţii ale tătarilor,care ar putea construi punţi între Turcia şi Ucraina. Şi Ucraina a sprijinit aceste proiecte", mai detaliază Sakul.

Turcia este împotriva unei intervenţii ruseşti în Ucraina, dar nu doreşte nici o înrăutăţire a relaţiilor cu Moscova. Transformarea crizei Crimeei într-o criză turco-rusească nu ar fi în interesul Ankarei, a precizat ministrul turc de externe Davutoglu. În paralel, el a oferit ajutor pentru "îmbunătăţirea relaţiilor dintre Ucraina şi Rusia".

Şi tătarii din Crimeea ştiu că în cazul unui conflict, ei ar deveni primele victime ale armatei ruseşti, spune Halan Kirimli. „În plus, ei cunosc prea bine ura paramilitarilor ruşi împotriva etniei lor. Prin urmare, nimeni nu îşi doreşte un conflict", conchide Kirimli.